„Ce-i lipseste Clujului?” este o serie de materiale care isi propune sa atraga atentia autoritatilor cum ar putea sa arate municipiul daca fondurile pe care le avem la dispozitie ar fi investite cu adevarat in dezvoltarea orasului. Clujul are un potential enorm, insa multe resurse sunt uitate sau neexploatate de catre autoritati.
Cel mai bun spital din lume, sub toate aspectele studiate, este, de 20 de ani incoace, spitalul Johns Hopkins Hospital din Baltimore, SUA. Potrivit topurilor realizate de US News si World Report, aici sunt cei mai buni medici, cel mai bun sistem de invatare pentru rezidenti si cele mai bune departamente de cercetare si inovatie. Desigur, reputatia vine la pachet cu costuri care par de domeniul fantasticului pentru situatia economica a romanilor. Mai precis, o nastere normala costa peste 10.000 de dolari, o cezariana peste 16.000 de dolari, iar o transfuzie peste 3.000 de dolari.
Un astfel de spital, cu o astfel de reputatie este un vis frumos pentru orice medic si pentru orice pacient. Din pacate, situatia economica din Romania nu ne permite sa visam ca macar nepotii nepotilor nostri sa se bucure de o asemenea institutie. In schimb, putem sa luam exemple de sisteme din Europa, in care sistemul lucreaza in favoarea pacientului. De exemplu, Anglia e un exemplu de sistem medical care, desi nu e cel mai performant, este extrem de eficient atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punctul de vedere al tratarii pacientilor. In Marea Britanie funtioneaza un sistem national, similar peste tot, care ajunge pana in cel mai mic oras si pana la cel mai sarac pacient. Un alt exemplu spre care pacientii si medicii romani privesc cu admiratie este cel nemtesc. Germania este la polul opus fata de Anglia – aici sunt diverse sisteme, puse cap la cap, care functioneaza in primul rand datorita atitudinii fata de munca.
In Romania, sistemul este, din pacate, haotic. In ultimii 30 de ani nu s-au investit bani in contructia unui spital de stat, insa subiectul este scos de la naftalina ori de cate ori este in interesul politicienilor. In 2011, reprezentantii Ministerului Sanatatii anuntau ca vor sa construiasca de la zero o retea de sase spitale regionale de urgenta, fiecare cu aproximativ 800 de paturi. Investitia pentru fiecare unitate se ridica la 200 – 300 de milioane de euro, iar Clujul figura pe lista judetelor beneficiare de o astfel de unitate de elita. Cu toate acestea, la capitolul sanatate, judetul nu se poate lauda ca are o sustinere excelenta de la nivel central. In ciuda faptului ca judetul este un centru medical recunoscut, elicopterul SMURD nu a fost adus aici, ci a fost trimis in Salaj si deserveste de acolo judetul. Un alt exemplu ar putea sa fie si dotarile de care beneficiaza spitalele – in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta exista un singur RMN, in ciuda faptului ca sunt 42 de sectii, in 30 de cladiri.
Blestemul Spitalului Regional de Urgenta Cluj
Planurile pentru realizarea unui Spital Regional de Urgenta in Cluj nu sunt doar de cativa ani. In urma cu aproape 20 de ani, mai precis in 1995, s-a inceput constructia spitalului. Autoritatile au investit aproximativ o jumatate de milion de euro, dar cativa ani mai tarziu reprezentantii DSP Cluj au realizat ca proiectul este gresit. De atunci, s-au facut sute de solicitari de catre medicii din Cluj, insa nimic concret, doar promisiuni electorale.
Ultima data, subiectul spitalului regional a fost adus in discutie anul acesta, in septembrie, de catre ministrul Nicolae Banicioiu. Acesta declara ca un sfarsit se va face Spitalul Regional de Urgenta la Cluj
„Deja a fost trecut in acordul de parteneriat, a fost negociat, este prevazut. De la inceputul anului viitor se vor demara procedurile pentru licitatie. Vor fi lucrari de constructie, va fi o constructie noua, vor fi amenajari, echipamente, actualizarea studiului de fezabilitate. Locatia este oferita de autoritatile locale, dar imi doresc o implicare mai activa din partea acestora, pentru ca a facut mai mult Bucurestiul decat au facut ele. Au intarziat foarte mult lucrurile, de sapte – opt ani tot auzim ca se va face un spital regional la Cluj. La anul incep lucrarile la acest spital”, a spus Banicioiu, citat de Mediafax.
Din pacate, in ultimii ani au fost facute mult prea multe declaratii similare pentru ca cineva sa mai puna pret pe ea. Astfel, lipsa spitalului regional este, de departe, cel mai mare minus al Clujului. Constantin Ciuce, seful sectiei de Chirurgie, este doar unul dintre medicii care recunosc ca oricate investitii s-ar face in sectii, niciodata nu se vor putea realiza circuite integrate.
„Eu insist asupra faptului ca ne lipseste un Spital Regional de Urgenta monobloc. Am publicat la un moment dat si o scrisoare deschisa catre toti politicienii Clujului si i-am adus la un loc in incercarea de a-i convinge ca prioritatea zero pentru toti, indiferent de partidul din care fac parte, este sa lupte in comun pentru ca orasul sa aiba acest spital regional de urgenta. Indiferent de partidul la care ne referim, promisiunile au fost cat casa, iar realizarile la nivelul subsolului. Asta dovedeste in primul rand ca interesul pentru cei care ajung sa ii aleaga este zero, este o bataie de joc la adresa oamenilor si a medicilor. Din cauza lipsei de organizare si a situatiei pavilionare, lucrurile sunt intoarse impotriva medicilor, care in marea lor majoritate sunt oameni care isi fac treaba mai mult decat extraordinar si isi sacrifica viata proprie pentru a ajunge sa faca fata sistemului. Avem nevoie de un sistem in care sa se puna accent pe demniatea medicului, respectul pentru ceea ce face, pe crearea unor standarde de munca decente. Toate astea ne lipsesc”, spune Ciuce.
Clujului ii lipseste cu desavarsire o unitate STROKE
Fie ca vorbim de infrastructura, fie ca vorbim despre dotari, fara doar si poate toate spitalele au nevoie de investitii. Chiar daca sunt spitale dotate la un standard ridicat, intotdeauna exista posibilitatea de imbunatatire si modernizare. Tocmai din aceasta cauza am incercat sa aflam „Ce-i lipsete Clujului” concret. Sanda Patrichi este managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, instituie in care sunt tratati anual intre 35.000 si 50.000 de pacienti in sistem ambulator si in jur de 12.000 de pacienti spitalizati continuu. Sanda Patrichi a pus degetul pe rana si a spus raspicat ca pacientii care sufera Accidente Vasculare Cerebrale (AVC) ar putea sa ramana fara sechele daca am avea un departament specializat.
„Clujului ii lipseste cu desavarsire o unitate STROKE, adica unitatea de Accident Vascular Acut. Unitatea de STROKE inseamna ca daca te incadrezi sa te inregistrezi in primele ore dupa un AVC si esti corect evaluat, poti interveni cu anumite mijloace terapeutice astfel incat pacientul sa nu ramana cu sechele sau cel putin sa fie reduse la minim. Aceasta unitate lipseste pe toata regiunea de Nord Vest si ar trebui sa existe intr-un Spital Universitar cu o asemenea adresabilitate”, sustine managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.
Bolnavii au nevoie de centre de recuperare inexistente in Cluj
12.000 de pacienti sunt internati in fiecare an la Spitalul de Recuperare. Perioada in care stau in spital este convenita de Casa de Asigurari, adica e reglementata prin norme, pe fiecare specialitate in parte. Perioada difera intre 6 zile si 14 zile maximum si, dupa cum explica Sanda Patrichi, este suficienta pentru o evaluare a pacientului si initierea unor proceduri de fizioterapie. Internarile se fac pe baza de programare, iar perioada de asteptare este cuprinsa intre 2 saptamani si 3, chiar 4 luni. Recunoscut la nivel regional si chiar national, Spitalul de Recuperare are specialitati foarte accesate in care programarea se face uneori peste patru luni. Mai precis, specialitatile de Balneologie si Neurologie au durata de asteptare cea mai mare. In acest timp pacientului i se face o schema de tratament si, de obicei, e urmarit in ambulator.
„In alte tari perioada de recuperare e si mai mare, insa multe state au dezvoltat un sistem de asigurare a procedurilor, nu partea medicala neaparat, cat kinetoterapie, masaj. Sunt centre cu aceasta activitate in care pacientul sta la domiciliul sau, merge la proceduri si se intoarce acasa. Le face in afara spitalului, vizeaza numai partea de reabilitare, fara ambulator, fara internare. Daca aceste centre dezvolta relatia cu Casa de Asigurari si pacientul poate accesa serviciile in baza faptului ca e asigurat, atunci cred ca aceste centre vor fi accesate. Daca pacientul trebuie sa plateasca serviciile atunci facem o selectie pe alte criterii, nu de necesitate de serviciu medical, cine isi permite merge, cine nu isi permite nu merge”, adauga Sanda Patrichi.
Pacientii cronic dependenti si tinerii cu adictii sunt uitati de sistem
Pe langa centrele de recuperare, sistemul medical clujean are nevoie de un sistem mai bun de ingrijire a bolnavilor.
„Avem nevoie de un centru de ingrijire pentru pacientul cronic dependent. De exemplu, persoanele care raman paralizate sunt, pentru familie, o povara greu de sustinut. Nu il pot lasa singur acasa, necesita ingrijire in permanenta si este un loc in care s-ar putea interveni. Sunt probleme si cu ingrijirile care ies din perioada decontata de Casa de Asigurari. Dupa spitalizare urmeaza o perioada de ingrijire la domiciliu, dupa care apartinatorii nu mai au ce face cu pacientul. Centrele de paliatie sunt prea putine. Avem centrul Sfantul Nectarie, dar nu e suficient”, mai spune Sanda Patrichi.
Totodata, in Cluj lipseste si un centru de ingrijire post cura de dezintoxicare pentru tineri, explica Sanda Patrichi:
„Cura de dezintoxicare dureaza doua-trei saptamani, dupa care acesti tineri revin la mediul de unde au plecat. Peste tot, in toata lumea civilizata, exista centre de acest fel. In zona noastra nu exista centre pentru acesti tineri, cu varsta sub 18 ani, pentru post cura de dezintoxicare. Ma refer la adictia de droguri. Este un aspect social importanta, care lipseste. Exista centre pentru adictia de alcool, dar nu sunt dedicate tinerilor si nu este acelasi lucru. Ei trebuie sa faca scoala, sport, arta si nu revenind in mediul din care au plecat”.
Spitalul monobloc pentru copii, un alt proiect ratat
Spitalul de Copii din Cluj functioneaza in 9 locatii raspandite in tot orasul. Copii bolnavi sunt plimbati de la o sectie la alta fie pentru stabilirea unui diagnostic, fie pentru tratament. Spitalul monobloc pentru copii ar fi, atat pentru copii, cat si pentru medici, o gura de oxigen. Cornel Aldea, managerul Spitalului de Copii din Cluj-Napoca spune ca o astfel de investitie ar putea sa fie realizata la nivel local si ca nici macar nu ar trebui sa asteptam dupa banii Guvernului.
„Ne lipseste un spital nou pentru copii, care sa cuprinda toate sectiile care exista in momentul de fata, sa le adunam intr-o cladire unica. Asta lipseste cel mai tare, un spital unic, care e un lucru realizabil chiar cu puteri locale. Nu trebuie doar pentru judetul Cluj, ci pentru toata Transilvania. Este nevoie de asa ceva, noi avem oameni pregatiti, am reusit sa ne dotam cu aparatura la un standard corect, mai avem nevoie de infrastructura. Acum este o activitate greoaie, noi trebuie sa ne imprastiem intre cele 9 locatii cu 15 cladiri pana la urma.
La noi e vorba de 500 de paturi, plus paturile pentru mame, deci vorbim de vreo 600 de paturi. Au fost discutii cu autoritatile, insa lucrurile au ramas cumva in aer. La un moment dat, Consiliul Judetean si-a manifestat intentia si disponibilitatea, era una dintre prioritati realizarea spitalului de copii. Acum imi dau seama ca tot timpul prioritatea de astazi nu e neaparat si cea de maine. Nu s-au putut localiza niste zone clare pe care sa se discute un proiect. Cand mi se cere proiectia pentru anul viitor, am sa cer din nou sa se aloce un spatiu sa incepem macar un proiect pentru un spital”, mentioneaza Aldea.
Potrivit managerului Spitalului de Copii Cluj-Napoca, este vital sa se interconecteze sectiile, sa se organizeze totul in jurul blocului operator, a sectiei de terapie intensiva, pentru ca toate sectiile sa poata beneficia de ATI. Spitalul este cu atat mai necesar cu cat in ultimii ani au ajuns sa fie inregistrati spre 80.000 de pacienti. Anul trecut au fost internati peste 25.000 de copii.
Excelenta la Pneumoftiziologie se realizeaza in cladiri vechi de 115 ani
Vasile Muresan, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” din Cluj, conduce o instutie in care excelenta este la loc de cinste. Medicul sustine ca avem inca multe spitale ce trebuie modernizate si aduse la un stadiu macar mediu.
„Noi am ajuns la un stadiu de renovare cat de cat rezonabil cu cladirile astea vechi de 115 ani, dar nu putem avea circuite perfecte, functionale pentru circuitul spitalicesc. Sunt cladiri vechi si chiar daca modernizezi saloanele, mai reduci dimensiunile, mai faci un grup sanitar, nu poti sa le aduci la standarde europene, cu doua paturi in salon sau o rezerva cu un grup sanitar la fiecare salon. Nu ai cum sa adaptezi o cladire veche de 115 ani la standardele de acum. De ani de zile am investit sute de mii de euro, s-a adus cat de cat la un standard mediu, dar e departe de Occident. Serviciile in schimb sunt functionale, avem servicii unice care sunt in Cluj. Laboratorul national de studiu tuberculozei e in Cluj, nu in Bucuresti, mai e Chirurgia toracica performanta, cu aparatura unicat in tara, deci avem cateva atuuri care ne recomanda la nivel national. Serviciul de bronhologie este cel mai modern din Romania, avem aparatul cel mai modern si poate singurul care depisteaza precoce cancerul pulmonar. Coordonatoarea nationala e aici la noi, nu in Bucuresti”, declara Muresan.
„Ne lipsesc circuitele bine puse la punct, functionale”
Potrivit lui, in Spitalul de Pneumoftiziologie isi deruleaza activitatea medici formati ani de zile in afara tari. Cu toate acestea, medicul spune ca este constient cate mai sunt de facut, iar pentru asta se bazeaza pe finantare europeana:
„Am vrea sa construim o cladire noua, intre cele doua cladiri vechi, care sa se integreze intre ele sa reusim sa facem circuite integrate. Avem nevoie de asta si vrem sa o facem cu bani europeni, sa accesam fonduri in intervalul 2014-2020. Acolo vrem sa facem laboratorul de investigatii, cu aparatura moderna, cam asa visam noi. Vrem sa ne extindem cu serviciu de imagistica, cu cel de laborator, sunt servicii pe care le avem, dar ne lipsesc circuitele bine puse la punct, functionale. La noi, pe spatiile astea mici, vin 25.000 de bolnavi intr-un an. Peste 100 de bolnavi pe zi, ceea ce e foarte mult. La 170 de paturi avem peste 5.000 de externari pe an.
La sanatoriu avem 60 de paturi, l-am modernizat pe interior si speram ca pe viitor sa il modernizam si pe exterior. Acolo sunt 6 hectare de teren si ne-am gandit, tot pe fonduri europene, sa incercam sa facem un centru de insertie sociala, de reabilitare a pacientilor care au avut boli pulmonare cronice, tuberculoza. Vrem sa separam partea asta de TBC si sa deserveasca partea de Nord-Vest.
Am investit in ultimii ani aproape 1 milion de euro, autoritatile judetene ne-au ajutat foarte mult, in cea mai mare parte. Pana la urma fiecare ne gospodarim cum putem, noi momentan stim care e strategia, am facut liste de investitii catre Guvern, urmeaza sa vedem ce sanse avem”.
Clujul are nevoie de un laborator performant
Managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” din Cluj sustine ca cel mai bun lucru pentru multe spitale ar fi externalizarea serviciilor.
„La un spital mic e mai rentabil sa faci un contract mic cu un spital privat pentru anumite laboratoare. Nu prea renteaza sa ai aparatura supra-performanta pentru ca te costa prea mult intretinerea. Noi, de exemplu, pentru RMN avem contract cu un spital privat si facem investigatiile cu sume mici. O tomografie computerizata este, de exemplu, 135 de lei, si vine masina de la privat, il duce si il aduce in salon in siguranta. Aceeasi tomografie de 280 de lei daca mergeti in privat si atunci noi, dupa ce am facut calculele, am decis ca e mai bine asa pentru ca nu puteam rula aparatul la capacitate maxima.
Eu am propus autoritatilor sa faca un laborator ultraperformant, cu aparat de tomografie computerizata, RMN si ce mai trebuie care sa deserveasca cinci spitale in subordinea CJ si cu asta rezolvam problema. Eu le-am propus, ei au fost de acord, poate ca oamenii vor accepta pana la urma.
S-ar putea externaliza serviciile de catering, o bucatarie unica, super performanta, care sa dea mancare in caserole, civilizat, cum se da in toata luma, catre pacientii din spitale. Sunt convins ca pas cu pas in directia asta vom merge, dar e o chestiune de timp si de resurse financiare. Pana la urma nu avem de ales, e un centru universitar foarte dezvoltat, sistemul medical e un brand al Clujului”, conchide Muresan.
Sistemul medical din Cluj, deficitar la organizare si comunicare
Patriciu Achimas este managerul Institutului Oncologic „Ion Chiricuta” din Cluj-Napoca, institutie medicala cu reputatie nationala, un pol de referinta in oncologie la nivel european. Aici, zeci de mii de pacienti vin anual pentru servicii medicale preventive, curative si paleative. In 2013 au fost inregistrati peste 13.000 de pacienti, din care aproape jumatate cazuri noimaligne. Tot aici au beneficiat de servicii de chimioterapie peste 31.000 de pacienti, iar peste 28.000 de pacienti au urmat tratamente cu radioterapie. In multe cazuri, pacientii se lovesc delipsa unor medicamente ieftine, pentru ca nimeni nu vrea sa produca medicamente de pe urma carora sa faca un profit nesemnifcativ.
„Medicina din Cluj sta mai bine ca societatea romaneasca in ansamblu. Ii lipseste organizarea si comunicarea, lucruri care costa foarte putin, dar cu un impact foarte mare. Oricat ne straduim, nu o sa putem sa fim super performanti in toate domeniile. Eu pledez pentru un sistem de sanatate care sa ne permita sa oferim cat de putin la cat mai multi pacienti, sa nu ii lasam pe cei mai multi intr-o mare dificultate.
Trebuie sa fim constienti care e PIB-ul Romaniei si cat ne permitem. Niciunde in lume nu o sa le gasiti pe toate, este imposibil sa contruiesi un sistem ideal. Eu as vedea lucrurile mai asezat, sa fim constienti cat putem. Sunt tari in care nici nu exista un sistem de licitatii si contractele se deruleaza fara probleme. Problema e sus, in momentul in care sefa DIICOT e ridicata ce sa mai spunem? Cauza mizeriei e sus, pestele se impute de la cap.
Si in America, si in Europa de Vest au fost probleme cu medicamentele ieftine. Dar acolo statul a venit in sprijinul pacientului si a creat o societate non-profit, care sa mearga in pierdere pentru anumite medicamente. Acolo pui pe cineva care se comporta civilizat. Trebuie sa nu fim ipocriti ca natie si atunci o sa ne fie mult mai bine”, crede Achimas.
Sursa foto: adevarul.ro, ziuadecj.ro, citynews.ro, faclia.ro, blog.havels.com