Editorial

Amintiri din România. Dovezi ale faptului că este o țară locuită

Este că nu știați faptul că din cei 24 de miniștri ai Educației pe care i-a avut România după 1989, șapte au fost acuzați și unii chiar dovedți că au fost plagiatori? Dar, doar unul, Ioan Mang, și-a dat demisia. Și nu din onoare, ci din cauză că scandalul a fost atât de mare încât partidul l-a lăsat din brațe.

Marea Profesor Doctor Academician Ecaterina Andronescu, cea care a abramburit sistemul educațional românesc, a copiat fraze întregi dintr-o lucrare scrisă în 2001 de un profesor olandez. Și?

Pavel Năstase, fost rector al Academiei de Studii Economice, a deținut funcția de ministru al Educației în perioada ianuarie – iunie 2017. Platforma România Curată a demonstrat că unul dintre articolele sale științifice, intitulat „System audit for university governance in Bucharest Academy of Economic Studies”, semnat împreună cu Ion Gh. Roșca și cu Florin Mihai, ar fi fost copiat în proporție de 51%. Și?

Valentin Popa, la cârma Educației din ianuarie până în septembrie 2018, a fost acuzat că s-a autoplagiat în cel puțin trei articole de specialitate. Și? În fond sunt tot cuvinte ieșite din om, de ce să pună ghilimele, ce pui ghilimele de câte ori zici că-ți vine să-ți bagi picioarele-n ea clasă politică? Nu.

În 2018, jurnalista Emilia Șercan a participat la ședința publică de la Colegiul Național de Afaceri Interne al Academiei de Poliție, unde Liviu Pop, ministru al Educației în perioada mai – iulie 2012, și-a prezentat teza de doctorat. Jurnalista a susținut în fața comisiei că Pop a plagiat în lucrarea lui. În cele din urmă, comisia nu i-a acordat titlul de doctor, motivând astfel: ”Suspendăm ședința de astăzi până în momentul în care domnul doctorand împreună cu domnul conducător de doctorat vor decide reparcurgerea pașilor obligatorii pentru susținerea tezei de doctorat”. Vedeți? Corectitudine: ”să se reparcurgă pașii”, nu un șut în… cur afară din doctorat pentru hoție.

Mihai Hărdău a fost ministrul Educației între noiembrie 2005 și aprilie 2007. Și asupra lui planează bănuieli că ar fi plagiat într-o carte semnată cu alți doi autori, „Rezistența materialelor”, despre care presa a vorbit, însă, mult mai puțin. Două fișe de suspiciuni de plagiat pot fi accesate pe plagiate.ro. Și? Hărdău crește albine la țară și a fentat Patria de niște bani, ce mare scofală? Am ajuns să ne legăm și de apicultori!?

Cât despre Sorin Cîmpeanu, el este doar un simplu ministru al Educației încă în funcție, care afirmă despre cursul dovedit a fi copiat că este „Un simplu suport”.

Și?

Și România este țara abuzatorilor. Aceasta este trista realitate. Se abuzează de funcții, de pile, de cunoștințe, de relații, de lege, de poziția dominantă pe piață, de bugete, de patalamale, de putere, de uniformă, practic de tot ce există pe acest Pământ dat pentru a se abuza și a fi abuzat.

Știați că, ZILNIC, conform datelor MAI, ” au loc în medie cinci cazuri de viol în România? La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiță sau băiețel. 16% dintre adulții tineri (16-24 de ani) au fost abuzați sexual ca minori. 2.400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an. Anual avem  peste 700 de cazuri de nașteri la fetițe cu vârsta între 10 și 14 ani, nașteri corelate adesea cu un istoric de abuz sexual. (…)”?

Și?

Păi avem o rată de recidivă de 70% în domeniu. De ce? Că procurori și judecători, la grămadă, indiferent că sunt bărbați, sau femei, au o atitudine extrem de favorabilă față de abuzator. Că există judecători și procurori, de-a valma, atât bărbați cât și femei, care consideră că o fetiță de 13 ani consimte să facă sex cu tot satul, că așa și-a pus satul în cap să facă. Ce naiba, „comunitatea” este cea care decide care-i curvă, iar procurorii și judecătorii consfințesc.

Și de aceea avem o rată de recidivă de 70%. Și nu doar deținuții, ci și persoanele aflate în poziții de autoritate – preoți, profesori, polițiști – își calcă pe jurământul profesional și transformă femei și copii în victime.

Asta în condițiile în care ”educația” (de fapt lipsa de educație) societății duce la situația în care 55% dintre români consideră că agresiunile sexuale pot fi justificate, iar 20% dintre acești nespălați moral consideră că nu trebuie incriminate deloc.

Victimele sunt vinovate.

De aceea este România victima tuturor infractorilor economici și politici, băieții și fetele care ne pipăie, abuzează și violează bugetele și, rareori, răspund penal pentru faptele lor.