Cand sunt sprijinite si incurajate, cand nu sunt tratate ca niste fiinte inferioare, persoanele cu handicap reusesc sa-si depaseasca conditia si sa uimeasca. Ieri, Ziar de Cluj publica povestea Alinei Dinuta, tanara cu probleme de vedere care a fost umilita de catre reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Cluj si a fost pusa sa sustina un examen langa WC. Astazi, publicam povestea Elenei Motoiu, o tanara cu probleme de vedere, dar care, pentru ca cineva a crezut in competentele ei, duce o viata normala din toate punctele de vedere.
Elena Motoiu are 27 de ani si de aproape 8 ani lucreaza la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Cluj, unde a ajuns, acum, sa ocupe functia de consilier principal. Desi nu tradeaza deloc vreo deficienta de vedere, ochii ei vad doar 25% din cat percepe un om sanatos.
Cu toate acestea, isi face treaba ca oricare angajat al institutiei. E una dintre norocoase. A absolvit Facultatea de Finante Banci si Masterul in Contabilitate si Audit si are o slujba stabila. Majoritatea fostilor ei colegi fac masaj sau nu lucreaza deloc. Firmele mari si mici le intorc spatele; pentru ele, un nevazator e o povara.
„M-am nascut cu cataracta congenitala, adica zaream foarte putin lumina. La patru ani am facut prima operatie si am inceput sa vad. Apoi mi-am facut implant cu cristalin”, povesteste Elena, zambind.
Pe vremea cand ea termina liceul, AJOFM Cluj promova angajarea persoanelor cu handicap in firmele mari, institutii. Ea, impreuna cu o alta colega au terminat, in anul acela, la Liceu de Deficienti de Vedere, pe locul I si locul II.
„Am fost selectate de catre conducere, ni s-a spus ce sa invatam, am studiat legislatia si am dat concurs”, rememoreaza ea.
La inceput i-a fost putin mai greu. Intampina probleme cand trebuie sa citeasca un scris mic, dar o ajuta intotdeauna colegele. Pana acum a avut cinci operatii chirurgicale: patru de curatare a cataractei si un implant de cristalin. Iar problema ei de vedere persista. O data la cativa ani, trebuie sa repete operatia de curatare a retinei, pentru ca i se ingusteaza campul vizual.
„Probleme sunt in permanenta, dar pot fi remediate”, explica ea.
Romania are aproape 700.000 de persoane cu dizabilitati. Dintre acestea, peste 110.000 au un handicap vizual, care variaza de la orbire totala la vedere slaba.
In anul 2012, in Romania existau 110.000 de persoane cu handicap vizual, arata datele din ultimul buletin statistic al Directiei „Protectia persoanelor cu handicap” din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei sociale si Persoanelor varstnice. Dintre acestea, in varsta de munca erau aproximativ 32.600 de persoane (18-60 de ani). Angajate erau numai 2.860. Prin urmare, doar 8,7% dintre adultii cu handicap vizual in varsta de munca din Romania au un loc de munca.
Angajatorii fug de nevazatori
Teama este motivul principal al acestei stari de fapt, considera Daniel Don, Seful Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Cluj:
“Clar, angajatorilor le este teama sa angajeze. Nu vad cum ar trebui sa adapteze locul de munca. Exista echipamente speciale pe care nevazatorii le pot utiliza. De exemplu, persoanele care nu vad au nevoie de un soft special instalat pe computer (cu ajutorul acestuia, ei pot citi orice text, fie ca este un meniu dintr-un site sau un document Word, deoarece o voce le citeste cuvintele pe care se plimba cursorul)”.
Insa cei mai multi angajatori prefera sa plateasca o taxa catre stat si sa nu mai aiba batai de cap, continua Don.
„Sansele nevazatorilor sunt mici pe piata muncii. Angajatorii aleg varianta cea mai simpla – sa plateasca”, mai spune seful AJOFM Cluj.
Articolul 78 din Legea 448 republicata precizeaza ca firmele si institutiile publice care au cel putin 50 de angajati au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. Insa aceeasi lege le ofera angajatorilor posibilitatea de a scapa de obligatie daca platesc lunar catre bugetul de stat o suma ce reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap.
Una dintre singurele slujbe in care sunt acceptati
Raportul „European Blind Union” arata ca, in timpul regimului comunist, in Romania s-a dezvoltat „o mica elita de nevazatori” care lucrau ca masori. Dupa Revolutie, fizioterapeutii orbi au beneficiat de extinderea serviciilor medicale in mediul public si privat. Insa prezenta nevazatorilor romani in alte domenii ramane slaba. Una dintre principalele cauze identificate este absenta totala din Romania a unor servicii de angajare specifice pentru persoanele cu handicap.
In Marea Britanie, Suedia sau Germania, orbii au fost recrutati in domeniul juridic sau financiar, in cel al serviciilor sociale sau in administratia publica. Angajarea nevazatorilor ca operatori pe calculator, asa cum se intampla in alte state europene, este ca si inexistenta in Romania, mai noteaza raportul.