Anchete

Alina Tușa, una dintre victimele corupției din CAR CFR Cluj, apare că a girat împrumuturi fără să semneze sau să se prezinte la sediul instituției. Avem vreun procuror interesat de acest caz de manual?

La începutul săptămânii Ziar de Cluj anunța începutul unei anchete cu privire la activitatea celor de la Casa de Ajutor Reciproc a CFR Cluj. În materialul respectiv: Căpușarea în grup organizat a CAR CFR Cluj… cu binecuvântarea procurorilor au fost prezentate persoanele din jurul directoare instituției, Mihaela Kocsis. De data aceasta continuăm dezvăluirile cu o situație demnă de un dosar penal cel puțin pentru acuzația de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Loredana Alina Tușa a primit în repetate rânduri somații acasă, prin care era anunțată că două persoane diferite au luat împrumuturi pe care nu le-au mai achitat. De ce a fost ea înștiințată ? Pentru că prin complicitatea celor de la CAR CFR Cluj cele două persoane Semenescu Laura Florina și Semenescu Pompiliu au luat împrumuturi și au listat-o pe ea ca girant pentru acele sume. 

Femeia s-a prezentat la sediul CAR CFR Cluj de unde i s-a spus că nu are motive să fie revoltată pentru că nu o execută nimeni pe loc. 

„Când am primit acele somații am rămas șocată. Două persoane tată și fiică au luat împrumuturi de 45.000 de lei, iar eu figuram ca girantul lor. Le-am cerut explicații celor de la CAR CFR Cluj și am fost trimisă la plimbare cu scuza că ei nu pot să îmi arate pe loc dosarele cu împrumuturile respective și că să aștept că oricum nu o să îmi ia pe loc banii. Le-am spus că nu există un motiv pentru care eu să primesc să plătesc sumele neachitate de Pompiliu și Loredana pentru că eu nu am semnat nicăieri pentru acele împrumuturi.

Ulterior m-am prezentat din nou la instituție și, într-un final, mi-au arătat documentele. Mi-am adus aminte atunci că deși nu îi cunoșteam deloc pe cei doi o cunoșteam pe soția lui Pompiliu, care a fost asistentă medicală la un cabinet stomatologic, perioadă în care a obținut de la mine copia după cartea de identitate pe care a folosit-o ulterior la acele împrumuturi”, explică Alin Tușa. 

Femeia a depus plângere la poliție dat fiind faptul că nu a fost lăsată să discute cu executivul CAR CFR Cluj pentru a lămuri pe loc problema. 

Ostilitatea cu care a fost tratată a dus la ipoteza veridică că acele împrumuturi au fost acordate în complicitate cu angajați ai instituției. Alina Tușa susține că nu a fost contactată când s-au acordat acele împrumuturi, nici telefonic și cu atât mai puțin chemată să semneze ca girant pentru sumele respective. De fapt acele împrumuturi au fost acordate în urmă cu aproximativ doi ani și, dacă cei doi și-ar fi achitat ratele, ea nu ar fi aflat niciodată. 

La data la care a primit somația, i se comunica faptul că Laura Florina Semeneascu avea restanță la plata ratelor în valoare de 7.000 de lei, iar tatăl acesteia avea de achitat din urmă suma de 2.774 lei reprezentând tot rate neplătite. 

 

S-a apucat să facă singură investigații

 

Femeia s-a prezentat la locul de muncă unde se susținea că ar fi fost angajată Florina Semenescu iar atunci a aflat că femeia s-a mutat la o altă firmă. Ulterior a găsit-o și a fost pusă în situația să se roage de aceasta să își plătească ratele. De asemenea a vorbit și cu Pompiliu care i-a explicat că în spatele celor două împrumuturi s-ar fi aflat soția lui, acea asistentă medicală ce a lucrat la un cabinet stomatologic din Piața Mihai Viteazu unde au fost pacienți Alina Tușa și copilul ei. 

 

Nu e singura pățită

 

În urmă cu câteva zile am fost contactați de către Maria Oprea. O femeie din Satu Mare care s-a trezit, în timp ce era în Italia, că ar fi semnat, în 2014, un împrumut tot de la CAR CFR Cluj. 

Maria Oprea are 43 de ani, este originară din Carei, jud. Satu Mare, rezidentă într-o localitate de lângă Verona din anul 2009. Românca lucrează ca asistent medical la o clinică pentru persoane cu dizabilități fizice și psihice. ”Am venit în Italia în urmă cu 8 ani, prin intermediul unei agenții de muncă, apoi am făcut niște cursuri de specialitate și în prezent lucrez ca asistent medical. În țară am venit de câteva ori, dar pentru perioade scurte, de o săptămână sau două, în concediu”, ne-a spus ea.

Totul era bine și frumos pentru Maria Oprea, care locuiește în Italia împreună cu fiul ei în vârstă de 25 de ani, până duminica trecută (8 octombrie, n.r) când a fost informată prin telefon, de fostul soț, că pe numele ei a ajuns o citație în care este anunțată că are un împrumut la care a rămas în urmă cu ratele.

”Subscrisa, Casa de Ajutor Reciproc CAR CFR Cluj – Satu Mare vă somează ca în termen de 15 zile de la primirea prezentei să vă prezentați la sediul nostru pentru a achita suma de 9.626,40 de lei. Aceasta reprezintă restanța neachitată din împrumutul contractat în baza contractului nr. 33 din data de 19.03.2014…”, scrie în scrisoarea trimisă pe numele ei.

”În cazul în care nu va veti prezenta până la termenul stabilit, ne puneți în situația să vă întocmim dosar de executare atât pentru dumneavoastră, cât și pentru giranți…”, mai scrie în somație.

”Am realizat imediat că mi-a fost furată identitatea. Eu nu am fost niciodată înscrisă în CAR. Din câte știu, pentru a beneficia de împrumut de la ei trebuie să fii membru, să ai un anumit fond din cotizație, să ai o anumită vechime. Nu e cazul la mine, eu nu am avut niciodată vreo legătură cu ei. Eu nu am lucrat la CFR, am fost funcționar la Poșta Română”, a declarat femeia pentru Gazeta Românească, un ziar din Italia și ne-a confirmat telefonic și nouă.

 

Maria Oprea e convinsă că cineva s-a folosit ilegal de actele ei, dar nu numai atât, a folosit și documente false.

 

”E incredibil ce s-a întâmplat. Mă întreb cum de au aprobat împrumutul, când actele mele de identitate erau la mine, deci s-au folosit de fotocopii, nu îmi imaginez de unde. Apoi, pentru un împrumut trebuie să prezinți o adeverință de venit de serviciu, iar eu am încheiat orice raport de muncă în România din 2009. Asta înseamnă că au folosit acte false”.

Șocul și mai mare l-a avut românca în momentul în care a dat telefon la CAR – CFR, cei care îi trimiseseră recomandata.

”Am dat telefon a doua zi, luni dimineață, după ce nu am dormit toată noaptea de îngrijorare. Mi-a răspuns o femeie care, culmea, mi-a transmis că își aduce aminte de mine când am venit să iau împrumut, că eram cu o altă persoană pe care o știe foarte bine. Să cad jos, nu alta.”, ne-a povetit Maria. ”Nu sunt nebună, doamnă, îmi amintesc de dumneavoastră… mi-a spus ea. E incredibil ce mi se întâmplă”, a completat ea.

 

Maria era extrem de îngrijorată de ce se întâmplă, mai ales că în scrisoarea de la CAR – CFR sunt menționați și giranți, iar banii ”urmează să fie recuperați de la dumneavoastră”.

 

”Acum trebuie să pierd o grămadă de timp, de bani și să fiu cât mai tare în fața stresului pe care trebuie să îl suport. Obligatoriu voi denunța organelor competente situația și voi cere să se facă lumină în acest caz care m-a dat peste cap. Să fie descoperită persoana sau persoanele care se ocupă de asemenea hoții”, ne-a precizat ea.

”Vă rog să publicați povestea mea, să afle și alte persoane despre hoțiile care se întâmplă cât timp noi, românii din străinătate, suntem plecați. Să denunțe situațiile de acest gen, nu să se mulțumească doar cu ștergerea împrumutului”, a adaugat ea la sfârșitul înterviului.

În cazul Alinei Tușa, care a fost mai norocoasă, cei de la CAR CFR Cluj au transmis un comunicat prin care susțineau că au anunțat organele de cercetare penală pentru a afla ce s-a întâmplat. Însă nu există o dovadă palpabilă a unei sesizări cu număr de înregistrare făcută de instituție în acest sens. Mai mult, nu s-au făcut reglementări ale procedurii sau sancțiuni asupra angajaților care acordă aceste împrumuturi. Și, ca să vă faceți o imagine mai clară, greșim când spunem că angajații CAR CFR Cluj acordă aceste împrumuturi. De fapt realitatea este alta. Se întocmește un dosar, ajunge pe masa Mihaelei Kocsis sau a rudelor acesteia care iau decizia de aprobare. În rest, persoana care a luat împrumutul sau care apare eronat ca girant se lovește de o singură categorie de angajați: casierii. Care la rândul lor nu au acces la informații din dosar și cu atât mai puțin pot reglementa aceste infracțiuni penale de fals în înscrisuri sub semnătură privată. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *