Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat la Radio Cluj că azilele publice de bătrâni şi centrele de plasament pentru copii ar putea trece de la Consiliul Judeţean Cluj la fundaţii sau asociaţii care se ocupă de acest gen de activităţi. Administraţia încearcă să reducă astfel finanţarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Ocrotirea Copilului, care reprezintă aproximativ o treime din bugetul Consiliului Judeţean. Alin Tişe a precizat că, în varianta externalizării serviciilor, vor fi decontate o parte din cheltuielile de funcţionare a centrelor, iar o altă parte va fi asigurată din veniturile proprii ale fundaţiilor care le vor prelua:
«La nivelul Direcţiei vom declanşa un audit care ne va spune exact modul de reorganizare a centrelor, de reorganizare a acestei direcţii, iar, după modelul pe care îl practică Bihorul sau Alba, unele din aceste centre să fie externalizate, prin procedură de licitaţie.
Poate fi o opţiune pentru a reduce consistent cheltuielile pe care le are bugetul. Pe noi trebuie să ne preocupe cei vizaţi în mod direct, respectiv copiii cu nevoi şi vârstnicii, şi mai puţin de cei care au supradimensionat schema de personal. Aşa încât, acele fundaţii, asociaţii care derulează astfel de activităţi, să poată să exercite, contra cost, aceste servicii.»”
Ziar de Cluj a adresat o serie de întrebări reprezentanților Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie, una dintre cele mai importante organizații neguvernamentale centrate pe protecția copilului, din România, pentru a afla cum vor primi organizațiile de profil vestea inițiativei lui Alin Tișe, dacă, în cazul în care această inițiativă se concretizează, FRCCF Cluj ar dori să preia o parte dintre aceste azile de bătrâni/centre de plasament pentru copii și, în cazul în care intenționează o eventuală preluare, cum ar fi pusă în practică, dacă ar păstra personalul angajat în momentul acesta, dacă ar angaja noi persoane, care ar fi fondurile de care ar avea nevoie fundația din partea Consiliului Județean Cluj, din ce venituri ar asigura cofinanțarea centrelor, dacă ar dispune de fondurile necesare pentru întreținerea acestor centre, dacă pentru beneficiarii, persoane vârstnice, internarea în aceste centre ar presupune anumite costuri, dacă internarea ar fi condiționată de un anumit cuantum al pensiei și cum s-ar realiza finanțarea centrelor de plasament pentru copii, care ar fi modalitatea de administrare a acestora.
FRCCF Cluj ar fi mai degrabă interesata de dezinstituționalizare decât de preluarea unui sistem învechit şi nociv pentru copii
Mihai Roșca, directorul FRCCF Cluj, după ce a încercat o documentare suplimentară asupra subiectului expus de Ziar de Cluj, ne-a precizat că nu a găsit alte date în afara celor prezentate de noi, oferindu-ne așadar un răspuns doar pe baza declarațiilor lui Alin Tișe, care s-a hazardat, se pare, să iasă public cu afirmații care au stârnit valuri, fără a-i consulta în prealabil pe factorii implicați în propusa externalizare a serviciilor DGASPC.
„Am întârziat cu răspunsul la întrebările adresate pentru a încerca să aflu mai multe amănunte legate de subiect. Nu prea am reuşit, aşa că vă dau un răspuns bazat pe cele spuse de dumneavoastră şi pe ce aţi întrebat.
În principiu, din cele ştiute de la colegii din domeniu din alte judeţe, unde concesionarea serviciilor funcţionează de mai multă vreme, preluarea în administrare a centrelor de plasament ridică mai ales problema personalului acestora şi modului de organizare a lor. Preluarea se face cu întreg personalul centrelor, pe funcţiile şi contractele de muncă preexistente, cu obligativitatea păstrării personalului un minim de timp (negociat la preluarea centrului), dar dependent şi de contractele colective de muncă pe instituţie sau ramură.
În plus, există o serie de alte condiţionalităţi care lasă libertate minimă de mişcare celor care ar dori preluarea centrelor, ceea ce duce la multe neajunsuri, cel mai mare fiind acela că nu neapărat creşte calitatea îngrijirii copiilor din centre, sau nu imediat.
Vedeţi că pomenesc de copii şi nu de persoane vârstnice, pentru că noi, FRCCF, am fi poate interesaţi de centre de plasament, dar nu şi de azile pentru vârstnici.
Aşadar, preluarea centrelor de către ONG-uri nu ar schimbă repede în bine situaţia copiilor, ar costă mai scump, pentru că pe lângă bugetul alocat de CJ, ONG-ul ar avea propriile cheltuieli. S-ar merge o vreme în paralel cu un status quo impus de lege şi de concesionar, pe lângă care ONG-ul ar încerca să investească bani în personal suplimentar şi activităţi suplimentare de dezvoltare personală, de recuperare a lacunelor de cunoştinţe, de individualizare şi responsabilizare a copiilor.
Ori toate acestea costă. ONG-urile supravieţuiesc din donaţii şi nu ştiu dacă s-ar putea strânge acum donaţii pentru acest domeniu.
În principiu, acum în lume centrele de plasament sunt considerate inutile, fiind criticate pentru modul în care tratează copiii. Nu se mai fac în Europa şi nici nu prea mai există, litera de lege fiind în domeniul protecţiei copilului asistenţă maternală şi adopţia. Locuri cu mai mult de 5 copii sunt deja considerate în detrimentul copiilor şi se insistă mult mai mult pe dezinstituționalizare decât pe menţinerea unui sistem care s-a dovedit foarte deficitar în ceea ce priveşte dezvoltarea copiilor.
Aşa încât, FRCCF ar fi mai degrabă interesata de dezinstituționalizare decât de preluarea unui sistem învechit şi nociv pentru copii. Dacă bugetul centrului de plasament ar putea fi folosit pentru împărţirea copiilor în case de tip familial, plasarea copiilor în asistenţă maternală, încurajarea adopţiilor, atunci poate că şi FRCCF s-ar arată interesată, cu menţiunea că marea problema rămân banii de adăugat pe lângă bugetul eventual pus la dispoziţie de către CJ”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, Mihai Roșca, directorul FRCCF Cluj.
Copiii și vârstnicii cu destinul cărora se joacă Tișe în declarații
Pentru a ști exact cu cine se joacă Alin Tișe în declarații, soarta câtor copii și vârstnici este în joc, Ziar de Cluj a solicitat din partea DGASPC Cluj datele statistice privind numărul actual de copii și de vârstnici instituționalizați în azilele și în centrele de plasament din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și numărul acestor centre în județul Cluj, numărul de angajați și situația cheltuielilor de întreținere pentru aceste centre (hrană, utilități, alte cheltuieli) și a cuantumului fondului de salarii.
Conform informațiilor furnizate de DGASPC Cluj, în prezent, serviciile de specialitate ale Direcției au în evidență 101 copii monitorizați în vederea prevenirii separării de familie, 80 de copii abuzați/neglijați, iar 243 copii beneficiază de serviciile centrelor de zi/de recuperare.
În rețeaua de asistență maternală sunt plasați un număr de 207 copii în grija a 135 asistenți maternali profesioniști angajați ai instituției. Un număr de 277 de copii beneficiază de măsură de protecție specială a plasamentului la rude de gradul IV /alte persoane.
La nivelul județului Cluj sunt ocrotiți cu măsură de protecție specială un număr de 396 copii din care 323 copii în unitățile D.G.A.S.P.C. și 73 copii în case de tip familial ale organismelor private autorizate, pentru care specialiștii Direcție asigură managementul de caz.
Cu privire la numărul și specificul unităților de ocrotire destinate copiilor, în subordinea Direcției Generale funcționează 33 centre de tip complex de servicii destinat protecție copilului sau casa de tip familial, un centru de primire în regim de urgență, un adăpost pentru copilul abuzat, un centru pentru copii victime ale traficului de persoane, două centre maternale, trei centre de zi, două adăposturi de zi și de noapte pentru copiii străzii, trei complexuri de servicii destinate recuperării copiilor cu handicap.
La nivelul județului Cluj sunt încadrați în grad de handicap un număr de 23.931 persoane adulte și un număr de 1914 copii, pentru care serviciile de evaluare complexă asigură managementul de caz.
La nivelul centrelor de adulți sunt ocrotiți 487 de adulți și vârstnici, din care 380 au încadrare în grad de handicap.
Referitor la unitățile rezidențiale destinate adulților, la nivelul D.G.A.S.P.C. Cluj funcționează 3 centre pentru persoane vârstnice, două locuințe protejate, două centre pentru recuperarea și reabilitarea neuropsihiatrică a persoanelor adulte cu dizabilități, 4 centre de îngrjire și asistență pentru persoane vârstnice cu dizabilități, un centru de primire în regim de urgență pentru victimele violenței în familiei și copiii acestora, un centru de primire în regim de urgență pentru persoane aflate în dificultate, două centre de recuperare neuromotorie pentru persoane adulte cu dizabilități.
La nivelul centrelor destinate protecției copiilor sunt angajate 513 persoane, iar la centrele pentru adulți 450 de persoane. Situația cheltuielilor de întreținere pentru centrele de adulți pe anul 2016 a fost de 9.358.837 lei, din care 1.552.551 lei din autofinanțare, iar pentru centrele de copii, pe anul 2016, a fost de 8.049.724 lei. Referitor la fondul de salarii, acesta a fost per total de 47.540.680 lei.