Diete

Alimentatii gresite

Fara doar si poate, alimentatia contribuie la consolidarea sanatatii sau poate favoriza aparitia unor imbolnaviri, poate marii sau reduce capacitatea de munca, rezistenta fata de infectii. Exista inca categorii de populatie cu pareri gresite si prejudecati serioase cu privire la rolul alimentatiei in viata cotidiana a omului. Prevenirea imbolnavirilor determinate sau favorizate de alimentatia necorespunzatoare, ca si promovarea sanatatii cu ajutorul alimentatiei optime, presupun in primul rand clarificarea notiunii de alimentatie rationala.

 

In raport cu nivelul si structura ei, se considera ca necorespunzatoare sau gresita alimentatia insuficienta, ezechilibrata si excesiva.

 

Alimentatia insuficienta

 

In organismul uman se distrug si iau nastere in fiecare clipa milioane de celule. Ca sa intelegem amploarea procesului de sinteza a materiei vii, care are loc in permanenta in organism reamintim ca zilnic se distrug si se formeaza 250-500 miliarde de globule rosii. Iar materialul necesar produselor de sinteza, care se desfasoara fara intrerupere in decursul intregii vieti, este obtinut de organism din hrana zilnica.

 

Formarea celulelor noi, miscarea, munca si orice activitate care se desfasoara in organism (metabolismul) sunt legat de o permanenta cheltuiala de energie. Energia necesara pentru desfasurarea acestor procese se asigura, in mod normal, tot din alimente. In cazul in care alimentatia nu furnizeaza materialul necesar pentru formarea celulelor noi, precum si pentru obrtinerea energiei necesare, organismul incepe sa-si consume propriile rezerve, ceea ce are ca crezultat scaderea in greutate. In aceste conditii, procesul de refacere a celulelor uzate nu se poate desfasura in mod normal si aceasta face ca gradul de uzura a organismului si implicit capacitatea sa de reactie, rezistenta, sa scada.

 

Nevoile de material bio-constructiv sunt mai mari la copii si tineri, la femei in perioada maternitatii, deoarece alimentatia trebuie sa asigure in acest caz atat refacerea celulelor uzate, cat si constructia unor celule noi in procesul de crestere. In consecinta, alimentatia insuficienta va avea repercursiuni mai grave asupra acestor grupe de populatie. Cheltuiala de energie crescand proportional cu efortul fizic si intelectual, consecintele alimentatiei insuficiente vor fi mai grave la persoanele care depun un efort mai mare.

 

Tinand seama de aceste considerente, prima cerinta a unei alimentatii corecte este ca ea sa fie suficienta, adica sa acopere integral nevoile organismului in material de constructie si material bioenergetic.

 

Alimentatia dezechilibrata

 

Notiunea de alimentatie suficienta nu inseamna “a manca pe saturate” deoarece este posibil ca si in conditiile unei alimentatii aparent suficiente, organismul sa nu obtina materialele necesare. Aceasta se datoreste faptului ca organismul nu foloseste ca material de constructie sau sursa de energie alimentele ca atare, ci principiile nutritive pe care le contin, si anume proteinele, glucidele, lipidele, sarurile minerale si vitaminele.

 

In cazul cand oricare dintre aceste principii nutritive se gaseste in alimentatie in cantitate insuficienta, chiar daca alimentatia ni se pare in ansamblu suficienta, apar tulburari a caror gravitate depinde de durata si gradul deficitului. Deoarece continutul in factori nutritivi al alimentelor difera, este foarte posibil ca alimenbtatia chiar abundenta sa nu asigure nevoile organismului intr-un anumit factor nutritiv.

 

Astfel, laptele si carnea, cu toate ca sunt alimente cu mare valoare nutritiva, contin putina vitamina C; daca in alimentatie lipsesc legumele si fructele sau daca acestea se gasesc in cantitate insuficienta, pot aparea tulburari grave, in primul rand scaderea rezistentei organismului si a capacitatii sale de munca, o stare de oboseala tipica pentru carenta de vitamina C.

 

Consumul redus de fructe si legume la inceputul primaverii poate determina astenia de primavara, tocmai datorita faptului ca alimenatia nu asigura in aceasta perioada nevoile organismului in vitamine. Laptele este de asemenea sarac in fier si de aceea copiii alaptati timp prea indelungat la san, fac anemii, daca acestia nu pot recupera suficient fier de la mama. Carnea este saraca in calciu.

 

Trebuie retinut deci ca nu exista nic un aliment capabil sa satisfaca de unul singur nevoile organismului cu toti factorii nutritivi. In cazul in care aportul unui factor nutritiv este redus, metabolizarea celorlalti factori nutritivi de catre organism are si ea de suferit. Alimentatia dezichilibrata poate degenera tulburari grave. De aceea a doua cerinta a alimentatiei rationale este ca ea sa asigure nevoile in toti factorii nutritivi, in cantiati si proportii optime, adica echilibrate.

 

Alimentatia excesiva

 

In cazul alimentatiei prea abundente, aportul depaseste nevoile si excesul se depune sub forma de grasimi. Cu timpul, supraalimentatia duce la ingrasarea excesiva, la obezitate, cu efecte negative asupra intregului organism si in special asupra aparatului cardiovascular (pericol de ateroscleroza, hipertensiune arteriala, infarct miocardic si accidente vasculare cerebrale) si a pancreasului (pericol de diabet zaharat).

 

Riscul de a ne alimenta excesiv creste odata cu marirea consumului unor produse concentrate si rafinate si cu mare valoare calorica (dulciuri, grasimi), dublata de reducerea efortului fizic. In acest caz se creeaza  un surplus alimentar, pe de o parte prin aport sporit si, pe de alta parte, prin consum mai redus datorita scaderii nevoilor organismului in material energetic.

 

Alimentatia rationala

 

Ce inteleg unii prin alimentatia rationala si ce inseamna de fapt aceasta? Conform unei foarte raspandite, dat tot atat de gresite credinte, a te alimenta rational inseamna “a manca bine”. Numeroase cercetari arata insa ca “mancatul bine”, dupa gustul fiecaruia sau dupa traditiile cultural-gastronomice mostenite nu asigura totdeauna o stare de sanatate optima; mai mult chiar, in unele conditii, o asemenea alimentatie poate genera sau favoriza imbolnaviri.

 

Singura posibilitate ca alimentatia sa devina un factor pozitiv in mentinerea si inatrirea santatii, in cresterea performantelor organismului, este de a respecta cerintele alimentatiei rationale: a asigura desfasurarea normala a functiilor metabolice a intregului organism in scopul mentinerii la un nivel cat mai inalt a sanatatii si capacitatii de aparare impotriva factorilor nocivi din mediul exterior. A manca rational inseamna a consuma alimente diferite cu nutrienti necesari si in cantitati suficiente pentru efortul fizic depus.

 

.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *