Promisiunea facuta de catre liderii PNL Cluj, Marius Nicoara, Emil Boc si Daniel Buda lui Mihai Seplecan ca daca va rezolva situatia deseurilor va putea candida in 2016 pe orice functie isi doreste, l-a determinat pe acesta sa faca toate demersurile pentru a solutiona problema gunoaielor din judet. Agentia de Protectie a Mediului Cluj i-au spulberat insa visul de a deveni candidatul PNL la Primaria Cluj-Napoca. Deschiderea unei rampe temporare in extravilanul municipiului Turda anuntata cu mult fast de presedintele Seplecan nu va putea fi avizata. Motivul este unul exceptional. Firma care doreste sa infiinteze depozitul de selectare a deseurilor nu are punct de lucru in judetul Cluj.
Potrivit reprezentantilor APM, la aceasta ora sunt depuse, la nivelul judetului Cluj, trei documentatii pentru obtinerea avizelor de functionare de rampe de depozitare temporara a deseurilor. Una se afla in apropiera municipiului Gherla, una este cea a Salprest Rampa, iar alta este cea promisa de Emil Boc la doar 300 de metri distanta de vechea rampa de la Pata Rat.
“Orice rampa de stocare temporara are nevoie de absolut toate avizele si de toate autorizatiile, care in mai putin de 6 luni nu se pot obtine. Nu este cum. Realist vorbind, autorizarea unei rampe temporare de gunoi sub 6 luni este o poveste de spus copiilor, chiar daca se misca foarte repede, lucru dovedit si de celelalte trei rampe care sunt in judet in curs de autorizare. In al doilea rand, in cazul in care firma nu are serviciul de salubritate in judetul Cluj, nu vad cum se poate autoriza. Daca nu am contract sa fac salubritate, pentru ce imi trebuie o rampa de stocare temporara? Trebuie sa aiba punct de lucru si contracte. In autorizatie sunt cerute atat contractele de salubritate, cat si contracte de eliminare a deseurilor, procedura este riguroasa si destul de clara. In afara de comunitatea locala care este obligatia conform Legii 211 “ea produce, ea elimina deseurile” restul firmelor au de indeplinit mai multe obligatii, cereri, criterii, avize “ a declarat directorul APM, Grigore Craciun.
Potrivit directorului APM, firma DMV Prosal SRL nu a depus intreaga documentatie, iar in cazul in care nu vor obtine avizele de urbanism, cererea de autorizare va putea fi respinsa.
“Nu am vazut inca dosarul, dar din cate am vorbit cu colegele mele, ei (DMV Prosal SRL – n.red.) nu au adus documentatia completa. Au adus o cerere si o notificare si cam atat. Nu doresc sa ma antepronunt, am sa vad documentatia luni, dar daca nu este completa poate fi respinsa in cazul in care nu au certificat de urbanism”, a afirmat Grigore Craciun.
Criteriile de obtinere a autorizatiei de mediu in vederea deschiderii unei rampe de gunoi, chiar si cu caracter temporar, sunt destul de stricte. Potrivit APM solutia propusa de catre firma bucuresteana, cu acea membrana geoflexibila, nu este una viabila, deoarece la ora actuala in judetul Cluj mai sunt inca doua cereri de autorizare de rampe temporare, iar una dintre conditiile impuse de catre APM a fost ca terenul sa fie acoperit cu un strat de beton dotat cu sistem de scurgere in rezervoare de colectare.
“Nu ei spun care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o rampa de stocare temporara. Conditiile sunt impuse de catre Agentie. Noi stabilim conditiile si, asa cum la rampa de stocare de la Cluj-Napoca am obligat sa fie platforma betonata cu rigole de scurgere in rezervor cu colectare levigat, asa vom face la toate. Trebuie sa punem aceleasi conditii. Chiar daca ar dori si ar aduce toate documentele, nu au cum sa obtina mai repede de 6 luni autorizatia de mediu. Un exemplu este cel de la Salprest Rampa care are documentatia depusa de un an si jumatate si inca nu a ajuns sa obtina autorizatia. Cea de la Cluj, anuntata ca solutie pentru desurile din Cluj-Napoca, probabil ca va obtine autorizatia cam la 6 luni, cel mai probabil dupa 15 septembrie, fiindca e depusa cam de prin martie-aprilie”, a afirmat Grigore Craciun.
Directorul APM a afirmat ca rampele temporare nu sunt o solutie, in prezent fiind trei cereri de autorizare la nivelul judetului.
“Politicienii pot sa spuna ce doresc, noi ne facem datoria conform legii. In momentul in care firma respectiva nu va avea ceea ce cerem noi conform legii, efectiv nu se poate autoriza. Acest lucru se va face doar dupa studierea actelor depuse la dosarul in care au cerut autorizarea. In orice autorizatie scrie clar ca trebuie eliminat si adus spatiul la forma initiala. Rampele de stocare temporara nu sunt o solutie. Noi avem trei rampe temporare care sunt in autorizare, de ce trebuie sa mai facem inca una?”, a mai completat Grigore Craciun.
Presedintele Consiliului judetean, Mihai Seplecan, nu a dorit sa raspunda la intrebarile adresate de catre Ziar de Cluj. Acesta a preferat sa nu comenteze in niciun fel modul in care i-a selectat pe reprezentantii DMV Prosal SRL, de ce nu a purtat discutii cu ceilalti operatori de salubritate din judet care au deja depuse cererile de autorizare sau unde vor fi depozitate gunoaiele ulterior colectarii selective de la noua rampa propusa.
“Cei de la mediu sa ne dea un raspuns de ce timp de 5 ani s-a depozitat ilegal in Cluj si nu s-a luat nicio masura. Am venit cu aceasta solutie pentru Cluj si pentru clujeni, de aici autoritatile statului, ca este Primaria Turda, care trebuie sa dea autorizatia de constructie, ca este Agentia de Mediu care trebuie sa dea avizul de mediu sa respecte legea si sa dea acele autorizatii in temeiul legal in termenul legal”, a declarat Mihai Seplecan.
Afacerea rampei temporare de a Turda propusa de catre firma Prosal este la prima vedere o copie la indigo a afacerii Codec, o alta afacere liberala. Asa cum in afacerea Codec in care primariile din judetul Cluj au acceptat sa le fie amplasate radare fixe pe teritoriul comunelor fara nicio investitie publica, urmand sa incaseze procente din cuantumul amenzilor, la fel se intampla in prezent cand, o firma privata vine, amenajeaza o rampa temporara de gunoi fara investitie din bani publici, promite primarilor din judet ca nu vor fi nevoiti sa transporte gunoiul in alte judete, reducand astfel costurile. Practic castigul firmei va fi din taxade rampa aplicata operatorilor de salubritate si din valorificarea deseurilor reciclate.
Protocolul intre CJ Cluj, SC Codec SRL si Serviciul de Politie Rutiera Cluj a fost semnat in ianuarie 2007, si prevedea amplasarea pe drumurile judetene a 100 de camere video cu functionalitate de radar. Primarii comunelor in care au fost amplasate radarele au acceptat sa semneze contractele cu Codec, in urma protocoalelor incheiate primariile urmand sa incaseze 40% din amenzile incasate pe baza imaginilor video. In perioada 2007-2009 radarele Codec au dat vitezomanilor amenzi in valoare de peste 3 milioane de euro. Ulterior Inspectoratul General al Politiei Rutiere a stopat afacerea Codec in 24 aprilie 2009 dupa ce cu o zi inainte ANRMAP a decis ca protocoalele si licitatie in urma carora au fostmontate radarele fixe erau ilegale.