Costurile pentru consolidarea versantului care susține dealul Hoia, în Parcul Industrial Tetarom, situat pe strada Tăietura Turcului, sunt estimate la 11 milioane de euro – potrivit studiului întocmit de o echipă de specialiști din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca.
Dintr-un ziar aflăm că:
“Consilierii Județeani n-au înțeles, însă, argumentele prezentate de specialiști, motiv pentru care au refuzat să voteze pentru adoptarea acestui studiu. Fără lucrări de consolidare, compania Tetarom nu va putea să-și pună în funcțiune hala construită din bani europeni. Mai grav e faptul că dacă până la finalul anului 2018, hala nu va fi recepționată, administrația județeană va fi obligată să returneze comunității europene, 18 milioane de lei, respectiv fondurile pe care le-a accesat pentru realizarea acestei investiții. Lucrările de extindere a parcului Tetarom se ridică la peste 40 de milioane de lei (9 milioane de euro). Din această sumă, peste 18 milioane de lei au fost atrași dintr-un program european de finanțare.”
Adică ni se transmite că consilierii județeni sunt vinovați de faptul că Pădurea Hoia o ia la vale pe bani publici, iar Alin Tișe ar vrea să dea niște bani noi pe soluții vechi care nu și-au dovedit viabilitatea în timp.
Dacă tot dorim să căutăm îngeri și demoni, ia să ne amintim care este realitatea. Să nu-i mai lăsăm pe alții să o deformeze.
Dintr-o o opinie a Institutului de Cercetări Miniere Minesa SA, depusă în 2010 la cauza unui dosar de litigiu dintre conducerea Tetarom I și o firmă care dorea să-și facă o hală pentru sucuri concentrate (Transilvania Juices), aflăm că: “întreaga porţiune de teren cuprinsă între strada Tăietura Turcului şi amplasamentul rezervorului de apă de 5.000 cmc (dezafectat) este supusă unor fenomene geodinamice active, astfel încât sunt necesare lucrări de stabilizare integrală a versantului, nefiind suficiente doar lucrări de stabilizare locală”.
Povestea este mai veche însă. Zona parcului Tetarom și a celui Etnografic a fost permanent afectată de alunecări de teren, încă din momentul în care s-a luat decizia în privința construirii parcului industrial Tetarom, adică dinainte de 2000. Cu toate acestea, echipa de urbaniști a Consiliului Județean, împreună cu liderii instituției de la vremea respectivă, au decis că terenul din zonă e propice pentru construcția parcului și au trecut la realizarea investiției. După primele săpături au apărut alunecările, iar investițiile realizate s-au făcut cu destul de mare efort financiar din partea Consiliului Județean, dat fiind faptul că alunecările care surveneau în urma săpăturilor afectau inclusiv permietrul parcului etnografic din vecinătate. În ciuda problemelor cu acest amplasament, s-a decis ca parcul să fie extins, mai ales că exista un program european de finanțare, care asigura 50% din costurile investiției. Consiliul Județean a accesat finanțarea și a demarat proiectul de extindere. În urma săptăturilor, s-au declanșat noi alunecări de teren.
Mai mult, există o expertiză comandată de Consiliul Județean, în 2007, unei firme din Iași pentru consolidarea zonei. Expertiza propune două soluții de consolidare a versantului sudic din zona Tăietura Turcului, cel cu muzeul etnografic și parcul Tetarom: diminuarea pantei prin excavări și colectarea apelor pluviale pentru stabilizarea versantului (așa ceva se susține că deja s-a făcut în momentul în care a fost afectat Muzeul Etnografic, însă s-a dovedit, atât în 2014, cât și în 2015, că soluția nu prea e funcțională pe termen lung)
La această soluție se lucra anul trecut, existând un proiect în valoare 6-7 milioane de euro, de care se ocupă ACI-Nord Conforest. Surpriza este că, în 2015, se făcuseră deja plăți de 1,4 milioane lei pentru această lucrare – și, cu toate acestea, lucrările de extindere de la Tetarom I (făcute tot de firmele pomenite) au dus la deplasarea dramatică către vale a Dealului Hoia cu tot cu pădure.
Anul trecut Consiliul Judeţean Cluj se lupta să stabilizeze versantul din zona Tetarom I. Cică se obținuseră de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Garda Forestieră Cluj avizul pentru realizarea lucrărilor de intervenţie în regim de urgenţă în vederea stabilizării versantului nordic al dealului din cadrul Parcului Industrial Tetarom I. Era vorba despre o situație rezovabilă “în maximum o lună”.
“Avem speranţa că în maximum o lună constructorul va finaliza această primă etapă, urmând ca după aceea Consiliul Judeţean să implementeze cea de-a doua fază a lucrărilor de stabilizare a dealului, după primirea expertizei realizate în acest sens de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca”, declara la acea dată preşedintele Consiliul Judeţean Cluj, Alin Tişe.
Cam ce anume ați înțeles? Dealul nu numai că o luase la vale peste Tetarom I încă dinainte de anul 2000, anii primelor lucrări, dar tot de atunci aceste alunecări afectează și Parcul Etnografic “Romulus Vuia” și cam tot ce se construiește în zonă. Încă din 2010, CJ Cluj și cei de la Tetarom I se lăudau că vor începe lucrările de consolidare a versantului. Și atunci licitația pentru contractarea unei firme care să pună planul Consiliului Județean în aplicare era “pe țeavă”, cum s-ar zice. Eternul director al Tetarom, Viorel Găvrea, declara că se lucrează la caietele de sarcini:
“Noi avem pregătit un proiect în trei faze, prin care să rezolvăm problema alunecărilor de teren și, chiar dacă nu vor ajunge cei 800.000 de lei alocați de Consiliul Județean pentru toate, noi o să începem. Sunt afectate de alunecările de teren companiile RCC Consulting și CBC Laboratories. Cei din urmă au construit un zid de sprijin foarte scump și din Parcul Etnografic doua case si o biserica sunt cu probleme”.
Revenim la opinia Institutului de Cercetări Miniere Minesa SA pomenită anterior: “Problema cu terenul din această zonă e pânza freatică ce se află foarte aproape de suprafață, pe toată zona Tăietura Turcului fiind depistate pungi de apă aproape de suprafața solului”.
Lăsând la o parte toți anii de când se tot consolidează în zonă, de când se tot aruncă banii publici pe studii de fezabilitate, caiete de sarcini și licitații, având în vedere precaritatea geologică a zonei, ajungi să te întrebi: care-i afacerea județului în zonă – exceptând investitorii, locurile de muncă create? Merită toate acestea efortul financiar al stabilizării unor terenuri care nu se lasă stabilizate? Și cu ce preț? Și, mai ales, de câte ori trebuie plătit prețul consolidărilor, dar dealul în continuare să pună în pericol investițiile din zonă? Și pe ce anume s-au dus banii de care știm până acum că s-au dat pentru lucrări de consolidare?
Căci parcul industrial se extinde frumos. Asta cu toată opoziția pe care i-o făcea, în 2010, Comisia de Urbanism. În opinia arhitecților, proiectul de extindere afecta un teren care figura atunci în PUG drept “zonă verde”. Propunerea conducerii Tetarom viza extinderea prin utilizarea unei suprafeţe învecinate actualului parc industrial, acoperită parţial de o păşune şi încadrată la acel moment ca zonă verde. În studiul înaintat Comisiei se sublinia că sunt necesare lucrări de consolidare în zonă.
“Zona de eroziune trebuie, într-adevăr, amenajată, ca să nu alunece Muzeul Etnografic. Consiliul Judeţean ar dori ca lucrările să le facă Tetarom, iar acesta ar dori să le facă, dar cu condiţia să se extindă în zona de păşune, ce acum e încadrată ca zonă verde. Comisia Monumentelor este de acord cu intervenţiile de consolidare, dar nu şi cu partea de construcţii. Legea legată de spaţiile verzi este la Senat şi ar urma să clarifice care zone sunt păduri, parcuri, păşuni şi unde s-ar putea permite anumite tipuri de construcţii”, a rezumat discuțiile primarul de la acea dată, Sorin Apostu.
“Nu suntem împotriva extinderii Tetarom, dar asta se poate face de-a lungul liniei ferate. Extinderea în zona V nu se poate. Fie extindeţi de-a lungul liniei ferate, fie faceţi lucrările de consolidare şi aşteptaţi să se clarifice situaţia legată de încadrarea spaţiilor verzi”, a completat acesta.
În ce privește consolidarea și stabilizarea terenului Tetarom I, în 2011, ni se promitea că Parcul industrial Tetarom I va fi îmbogăţit cu o pădure ce se va întinde pe două hectare – acolo urmând să se realizeze şi câteva terenuri de sport. Într-o ședință a Consiliului Local Cluj, plenul a aprobat un PUZ propus de Hoia Sport Parc, cu tot cu recomandările Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Astfel, Hoia Sport Parc avea obligaţia de a împăduri aproape tot terenul pe care-l cesionase de la Tetarom. Procentul de ocupare a terenului nu putea fi mai mare de 10%, confom prevederilor din regulamentul urbanistic. Înainte ca Hoia Sport Parc să poată obţine autorizaţia pentru construirea terenurilor de sport, avea obligaţia de a finaliza programul de împădurire, conform propunerii Consiliului Local.
“Din discuţiile pe care le-am avut cu investitorul, aceste condiţii nu îl vor determina să nu îşi realizeze obiectivul. Va fi o zonă de agrement adecvată, iar investiţia va fi scoasă din exploatarea celor câteva terenuri de sport pe care le va amenaja”, au declarat cei de la Tetarom. “Sperăm ca şi alţi investitori să fie motivaţi să realizeze astfel de obiective de agrement, pe terenul de care dispunem în parcul Tetarom”, au completat aceștia.
Dar să vedeți surpriză! Cu ocazia alunecărilor de teren care au distrus investiția despre care tocmai ce am pomenit, aflăm că cei de la Hoia Sport Parc aveau un proiect mare, cu terenuri de tenis și cu terenuri de sport, plus vestiare, dar despre împădurirea care trebuia realizată înainte de a se începe lucrările la terenuri nu se mai pomenește nimic. Primăria le-a eliberat o singură autorizație de construire pentru terenurile de tenis care începuseră să fie afectate de alunecările de teren încă din faza de execuție, din mai 2013.
Cu toate acestea, tot în 2013, Consiliul Judeţean Cluj demara un proiect european în valoare totală de peste 69 mil. lei (15,7 mil. euro), din care 30,7 mil. lei (7 mil. euro) reprezentau asistenţa financiară nerambursabilă, pentru extinderea parcului industrial Tetarom I cu o suprafaţă de 168.000 mp, pentru construirea mai multor hale şi sedii de birouri.
Proiectul “Dezvoltare parc industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, presupunea dezvoltarea parcului prin amenajarea unui nou teren, alimentarea cu energie electrică, apă, reţele de canalizare, extinderea conductei de distribuţie, branşamente gaze naturale, reţele electrice exterioare, extinderea drumurilor şi a parcărilor, instalaţii electrice de iluminat public, hală de depozitare, sediu pentru birouri, amenajare unor platforme. Durata de implementare a proiectului este de 27 luni, în perioada 27 aprilie 2013- 26 iulie 2015.
Iar în 2014, cu Pădurea Hoia curgând încet peste investiția Hoia Sport Parc, situată exact de-asupra viitoarei investiții a Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan a emis ordinul de începere a lucrărilor de extindere cu 17 hectare a parcului industrial Tetarom I, contract în valoare de peste 42 mil. lei (9,5 mil. euro), fără TVA, câştigat de asocierea dintre companiile ACI Cluj, Electromontaj SA şi Nord Conforest. Investiţia era finanţată din fonduri comunitare, din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din contribuţia CJ Cluj. Ca o paranteză, pe ACI, Electromontaj și Nord Conforest le găsiți ca titulare în țeapa administrată, prin investiția Tetarom IV, Consiliului județean Cluj, în valoare de peste 1 milion de euro, despre care am scris aici (oa altă mânărie pe bani publici, marca Consiliul Județean Cluj).
“Am emis ordinul de începere a lucrărilor la parcul industrial Tetarom I, care potrivit contractului încheiat, trebuie finalizate în următoarele 17 luni”, declara Vakar Istvan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, pe atunci cu atribuţii delegate de preşedinte.
Bănuiala mea este că artificiul cu investiția Hoia Sport Parc a fost făcut doar pentru a se scoate terenul necesar pentru extinderea Tetarom I din zona verde. Odată obținut terenul, s-a tăbărât din nou pe banii publici fără să se țină cont de realitatea din teren. Și iar s-au dat bani pe care, cei care i-au cheltuit au negat apoi că ar fi avut vreo obligație să facă ceva de banii primiți. Cu ocazia alunecărilor de teren din 2015, directorul ACI Cluj, liderul asocierii de constructori care lucrează la extinderea Tetarom I, Dorin Aşchilean, a declarat că „lucrările de consolidare pentru versantul de deasupra terenurilor de tenis nu fac parte din proiectul iniţial”.
„Deasupra lucrării nostre consolidările sunt făcute. Pentru celelalte (lucrări de consolidare a versantului afectat de alunecări de teren – n.r.) ni s-a cerit o ofertă, cândva la finalul anului trecut”.
Așa că luăm popcorn și bere și urmărim cu atenție cum Parcul industrial Tetarom I s-a extins, prin trei noi clădiri, în ciuda problemelor cu alunecările de teren din zonă. Vom urmări cum, conform declarațiilor președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, aceste probleme vor fi remediate în mai multe etape. Până la etapa găsirii altor vinovați, decât cei care s-au complăcut în cheltuirea banului public în lucrări despre care se știa că sunt sortite acoperirii cu pământ.
Altfel, conform declarațiilor, într-o primă etapă, la sfârșitul lunii august 2016, urmau a fi realizate lucrări de descărcare a versantului de umpluturi și ghidarea apelor pluviale către exteriorul amplasamentului (soluție despre care am scris mai sus că nu este funcțională, genul acesta de lucrări devenind depășite în 3-4 ani
Pe acest studiu s-au dat banii să avem parte de altă distracție ajungându-se la concluziile pentru care s-au dat bani în 2007 unei firme din Iași. C-așa-i în Cluj: dăm banul public să ni se spună ceea ce știam.
Problema este că Consiliul Județean va avea obligația să returneze finanțarea nerambursabilă accesată de la UE pentru realizarea investiției despre care vorbeam mai sus (cea căreia i-a dat Vakar avizarea deși știa că-I curge dealul peste investiție), dacă până la finalul anului 2018 halele nu devin funcționale – adică 18 milioane de lei.
Și iar nimeni nu întreabă pe nimeni de sănătate. Și nici despre banii dați până acum pentru a ne trezi cu dealul în vale…