Alaturi de exodul medicilor, faptul ca tinerii cercetatori isi abandoneaza munca din cauza subfinantarii este unul dintre cele mai grave fenomene cu care se confrunta la aceasta ora societatea romaneasca. Numai de la Institutul de Cercetari Interdisciplinare in Bio-Nano-Stiinte au plecat anul trecut o treime dintre cercetatori, descurajati de lipsa de resurse cu care se confrunta acest domeniu. Guvernul promite crestrea cu 33% a fondurilor in domeniu, insa specialistii clujeni avertizeaza ca fara planuri temeinice pe termen lung se pierde iremediabil forta de munca supra-calificata, pregatita cu investitii si rigoare pe parcursul a mai multi ani.
Cei care au parasit recent institutul clujean sunt cercetatorii care nu au mai avut granturi de cercetare, dupa cum a precizat Simion Simon, directorul acesteia.
“Ni s-au incheiat niste granturi si nu a fost nici o perspectiva, nici o alta sansa anul trecut de a continua. Asta e statutul cercetatorilor in universitati, in general. Nu prea sunt cercetatori pe durata nedeterminata, cu finantare constanta. Chiar daca sunt angajati pe durata nedeterminata, ei sunt finantati numai daca au venituri din granturi”, a precizat Simon.
Au fost si cativa cercetatori plecati in strainatate, insa marea lor majoritate au ales sa ramana tot la Cluj, insa si-au schimbat domeniul de activitate.
“Unii au plecat in afara tarii, altii au plecat la institutele de cercetare care au un alt fel de finantare, mai continua. Din 11 oameni pe care i-am pierdut, au plecat in strainatate doar doi. Majoritatea si-au gasit locuri de munca la firmele din Cluj, dar e pacat. Ideea este ca ei au fost pregatiti ca specialisti de mare valoare, oameni pe care ii formezi in 5-10 ani, dupa care pleaca si e mare pacat de investitie si de faptul ca nu ii poti “exploata”, nu ii poti folosi pentru stiintele in care s-au specializat, cu echipamentele pe care le avem. Intre timp s-au procurat echipamente de valoare care nu mai sunt folosite la parametri normali de vreme ce oamenii cei mai buni pleaca”, a atras atentia specialistul.
In cadrul institutului clujean lucreaza si doctoranzi, exista in continuarea activitate, insa toate aspectele negative, manifestate la nivel national, produc un numar foarte mare de specialisti care pleaca.
“E o pierdere enorma pentru Romania. Alaturi de plecarea medicilor, este cea mai dramatica scurgere de creiere spre strainatate. In primul caz vorbim de ceea ce intampla cu cei care pleaca sa faca studii in strainatate si eventual raman. Aici, la noi, e vorba de oameni care au ales sa ramana in tara. Isi facusera un rost, cum s-ar zice, iar decizia de a pleca din cercetare, ori afara, ori in tara, in alte segmente, nu este cea mai fericita. Totul i se datoreaza incertitudinii in ce priveste finantarea cercetarii”, a subliniat Simon.
Foto: icei.ubbcluj.ro
In urma cu aproximativ un an, cercetatori din toata tara, cercetatorii Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, in cadrul careia functioneaza Institutul de Cercetari Interdisciplinare in Bio-Nano-Stiinte au anuntat o greva japoneza “pentru a atrage atentia asupra situatiei dezastruoase spre care se indreapta cercetarea stiintifica in Romania”.
“Cercetarea romaneasca este grav sub-dimensionata si sub-finantata, fiind pe ultimul loc in Europa ca si buget procentual dedicat cercetarii (undeva sub 0.5% fata de 2% media in Europa, a se vedea atasamentul). De asemenea, sunt binecunoscute deja si articolele in revista Nature, despre situatia critica a cercetarii in Romania. Este bine-cunoscut si fenomenul de brain-drain, si situatia in care au ajuns multi cercetatori din cauza taierilor de fonduri dupa ce acestea au fost aprobate.
In acest context, consideram ca e absolut vital sa tragem un semnal de alarma in aceasta perioada electorala, pentru a atrage atentia si viitorului presedinte ca cercetarea stiintifica este un factor necesar dezvoltarii acestei ţari, si ca ea nu poate fi tratata asa cum a fost tratata pe parcursul guvernarii actuale”, atrageau acestia atentia.
Actiunea a fost initiata pentru ca cercetatorii nu mai aveau nici o speranta, potrivit directorului institutului.
“Urmarea acelei miscari a fost faptul ca s-a lansat competitia pentru proiecte “Tinere echipe”. A fost singura actiune in sprijinul cercetarii si in special a celor tineri. Ea trebuie continuata, a fost prea putin. A fost un semn, dar anul acesta nu stiu care vor fi optiunile. Ar trebui sa continue, sa fie consistente si de perspectiva, nu asa, numai pe un an doi. Daca tot avem fluctuatii de tipul acesta, degeaba la un moment dat se vor gasi resurse financiare. Daca ti-ai pierdut oamenii, aceia nu se formeaza numai din pix”, a dezvaluit Simon.
Despre intentia actualului guvern de a creste procentul alocat cercetarii cu 33%, Simion Simon se arata increzator va fi o actiune utila, “dar sa nu fie folositi doar pentru carpeli, pentru a corecta ici-colo”.
“Aici e nevoie de un angajament care sa insemne continuare intr-un orizont de mai multi ani. Din pacate, guvernul acesta asa cum este nu cred ca poate sa se angajeze mult. Trebuie insa sa vina cu niste directii clare, cel putin in ceea ce priveste sustinerea acestor tineri ultra-calificati de a ramane in tara. Banuiesc ca este o problema si in alte sectoare, dar in cercetare sigur este dramatica”, a apreciat directorul.
In acest moment, in cadrul institutului se lucreaza la 7 proiecte castigate in cadrul competitiei “Tinere echipe”, plus altele aflate in curs de desfasurare, unele cu participare europeana.
“Una peste alta, sigur ca nu suntem chiar in imposibilitate de a supravietui, dar este prea multa zbatere si consum de energie ca sa asiguram cat de cat conditii pentru cei care au ramas. In ultima perioada, toate proiectele castigate in competitii internationale au fost subfinantate, s-a tot amanat finantarea pe anii urmatori si, in loc sa se termine in trei ani, s-au terminat in 6 ani, ceea ce este absurd. E anormal, nu poti continua asa la nesfarsit cu cercetarea. Inca o data, aceasta crestere pe care au promis-o este un semn, dar nu este nici pe departe o corectare a trendului care a fost in ultimii ani, practic o stationare in ceea ce priveste valoarea finantarii, in conditiile in care, trebuie sa recunoastem, s-a facut acea investitie majora la Magurele, cu laserul si, evident, o parte din fonduri s-au dus acolo. Eu ma astept ca si aceasta crestere sa fie, probabil, folosita pentru a incheia ceea ce era prevazut in acea finantare mare si, deci, sa nu ajunga prea mult la cercetatori. Trebuie, asadar, gasit un echilibru intre nevoia de a finaliza investitia si nevoia de a tine specialisti tineri in toate domeniile de cercetare care exista inca”, a mai spus directorul.
Nevoia de tineri cercetatori este stringenta in toate dameniile, a subliniat specialistul clujean.
“In cercetare nu exista domeniu mai important decat altul. Daca cineva vine si face ierarhizari, ca un domeniu e mai important, greseste. Orice domeniu este important si oamenii buni trebuie atrasi si pastrati. Macar un numar, pentru ca, desigur, nu ii putem retine pe toti, dar ceva sanse pentru cei mai buni trebuie sa existe in tara. Daca nu se face asta, evident ca ei vor fi descurajati sa mai opteze pentru cercetare din start, iar toate pregatirile si toate eforturile vor fi valorificate de altii si probabil ca nu in modul in care sa fie in interesul societatii. Pana la urma ea finanteaza pregatirea acestor tineri si daca ea nu ii foloseste, desigur, altii vor fi bucurosi sa profite. Trebuie sa punem deoparte, cat o fi de greu, ceva pentru avea certitudini in ceea ce priveste oamenii care opteaza pentru acest domeniu. Ar fi de asteptat sa se concentreze aici o mare parte a celor cu capacitati intelectuale deosebite. Si finantarea universitatilor ar trebui acordata in functie de capacitatea de a face cercetare la nivel inalt. Nu s-a tinut cont de asta, toata lumea face si doctorat, si post-doctorat si cercetare. E clar ca ne batem joc de resursele putine pe care le avem!”, a conchis Simon.
Institutul de Cercetări Interdisciplinare in Bio-Nano Stiinte din cadrul UBB a fost infiintat in 2001, sub numele de Institutul de Cercetări Experimentale Interdisciplinare, ca „unitate autonoma de cercetare si transfer tehnologic”. Scopul institutului este de „a desfasura activitati de cercetare interdisciplinara in cele mai actuale teme de cercetare stiintifica si tehnologica, apartinand Biostiintelor, Nanostiintelor si proceselelor fizice si chimice care au loc la interfata biosistemelor cu sistemele naturale si artificiale nanostructurate”. Un alt obiectiv ar fi transferarea rezultatele obtinute potentialilor beneficiari locali, nationali si internationali.
Institutia cuprinde in prezent sase centre de cercetare si 28 laboratoare, centrele pastrandu-si autonomia cu privire la temele de cercetare si contractele angajate pe de o parte, si resursele financiare şi echipamente, pe de altă parte. Fiecare laborator are propriile directii de cercetare, dar ele sunt adaptate specificului institutului. Numarul lor depinde de fondurile obtinute din granturi de cercetare si servicii pentru diferite companii.