Magazinele si mediile publicitare ne propun numeroase alimente modificate, menite sa ne imbunatateasca starea de sanatate. Dar prezinta ele un real interes pentru noi? Si cum sa deosebim produsele bune de cele care nu merita atentia noastra?
Alimentatia “bio”
Pentru a putea fi numit “produs biologic”, respectivul produs trbuie obtinut printr-o metoda de cultura agricola sau de crestere guvernata de reguli stricte. Producerea alimentelor biologice este reglementata prin lege in numeroase state; in Comunitatea Europeana produsele biologice trebuie verificate, cel putin o data pe an, de unul dintre urmatoarele organisme: Ascert, Ecocert si Qualite France – singurele abilitate sa marcheze produsul cu logo-ul “AB” (Agricultura biologica).
In agricultura biologica, utilizarea ingrasamintelor chimice este interzisa. Pentru fertilizarea solului se folosesc numai materii organice de origine animala sau vegetala, care nu au fost supuse nici unui tratament chimic. Utilizarea pesticidelor de sinteza este deopotriva interzisa. Cresterea biologica a animalelor este supusa aceleiasi reglementari stricte: nu sunt permise zootehnia intensiva si metodele industriale, iar hrana administrata trebuie sa fie de calitate, fara ingrasaminte si pesticide chimice.
Cereale, legume si fructe integrale
Studii recente au demonstrat ca alimentatia noastra este prea bogata in produse de origine animala, indeosebi carne. Totusi aceste produse au un continut ridicat de proteine de buna calitate, avand cei opt aminoacizi esentiali pe care organismul nu-i poate sintetiza; ele sunt insa bogate in grasimi saturate, in general ascunse.
In lumina acestor descoperiri, unii medici recomanda cresterea consumului de fructe, legume si cereale integrale care, inteligent combinate, ofera toti aminoacizii esentiali. In plus, produsele vegetale protejeaza impotriva unor maladii ale civilizatiei, precum cancerul. Se stie, de pilda, ca un consum ridicat de fibre alimentare contribuie la prevenirea cancerului de colon, prin faptul ca accelereaza tranzitul intestinal. Astfel, substantele toxice raman mai putin in contact cu intestinul.
In mod similar, o substanta continuta in usturoi, sulfura de alina, previne unele cancere. Se stia deja ca usturoiul are un efect benefic asupra sistemului cardiovascular; iata deci inca un motiv pentru a-l adauga in meniu!
Produsele Bio sunt grupate in patru categorii:
– Produse certificate prin eticheta AB, preparate in proportie de 95 % din materii prime provenite din agricultura biologica.
– Broduse bio in proportie de peste 70 %, care nu sunt biologice in sensul strict al termenului. Producatorii pot indica, pe ambalaj, procentajul de ingredienti proveniti din agricultura biologica.
– Produsele bio in proportie de sub 70 %: producatorii lor nu sunt autorizati sa mentioneze ca unii ingredienti sunt obtinuti prin agricultura biologica.
– Produsele bio in conversie: sunt fabricate pe baza unor ingrediente ce provin din exploatatii in curs de transformare (datand de maximum un an inaintea ultimei recolte).
Alimentele “light”
Pentru a simplifica, vom aminti ca exista doua categorii de alimente “light” (=degresate, fara zahar):
– cele in care zaharul a fost inlocuit cu un indulcitor de sinteza;
– cele cu continut redus de grasime (adesea inlocuita cu… apa).
Placerea de dulce
Placerea pentru gustul dulce este innascuta. Cand i se da putina apa indulcita, sugarul isi arata imediat satisfactia; copiii sunt atrasi iremediabil spre dulciuri, iar acesta este un lucru bun, deoarece au nevoie de ele pentru a-si asigura rapid energia necesara.
Dar si noi adultii, ne putem bucura de zaharurile complexe fara a ne peroclita starea de sanatate. In definitiv, se poate trai fara zaharuri (bomboane, zahar alb, miere, ciocolata), dar atractia pe care o resimtim pentru ele este atat de puternica incat unii dintre noi nu concep sa renunte la gustul dulce. Acestora sunt indicati indulcitorii de sinteza, si in primul rand aspartanul. Cu o serie de conditii, insa:
– Nu trebuie sa mancati in plus pentru a compensa ce ati “economisit” punand in cafea un indulcitor de sinteza. Unele persoane mananca doua patratele de ciocolata fiindca si-au indulcit cafeaua cu o “pastiluta”. Or ciocolata contine glucide si magneziu, dar si lipide.
– In cazul unei pofte bruste, nu are rost sa va aruncati asupra unei bauturi calde sau a unui iaurt indulcit cu aspartam, fiindca secretia de insulina (un hormon care stimuleaza foamea) va fi aceeasi cu cea provocata la ingerarea de zahar “adevarat”.
– Pentru un echilibru alimentar pe termen lung, este preferabil sa va dezobisnuiti treptat de gustul dulce, decat sa folositi din plin indulcitori sintetici.
Produsele degresate
Sunt acele alimente din care au fost extrase o parte din grasimi (semidegresate sau degresate). Ele pot sa ajute la slabire si in prevenirea unor maladii.
Lactatele degresate si semidegresate contin tot atat calciu si proteine cat omologii lor pe baza de lapte integral, dar sunt foarte sarace in lipide si de aceea sunt interesante pentru cei ce doresc sa slabeasca. Au insa si un dezavantaj: gustul oarecum fad. Alegeti, de exemplu, un sortiment de branza proaspata cu 10 % grasime, mult mai placut la gust decat branza slaba, cu 0 % grasime, si care nu va ofera decat 2 g de lipide la 100 g.
Mezelurile degresate: se poate si mai bine. Au aparut recent pe piata tot felul de mezeluri degresate, dar… grase pentru un regim de slabire. O firma cunoscuta ofera carnati degresati, care contin… 15 g de lipide la 100 g. Sfatul nostru: orientati-va mai degraba spre jambon, slab de la sine.
Semipreparatele degresate: Cand cumparati produse semipreparate, nu va straduiti sa le calculati valoarea calorica globala, ci mai bine cititi eticheta; continutul in lipide trebuie sa fie redus, nu cel de glucide si proteine.
Sosurile usoare: Sunt preparate pe baza de apa si valoarea lor mlipidica este in general redusa. De aceea, sunt indicate in cadrul unui regim de slabire. Ramane de vazut daca veti accepta sa platiti un pret “gras” pentru o sticluta cu apa aromatizata!