Modul de viata al generatiei actuale se deosebeste profund de cel al generatiilor anterioare, si lucrul acesta poate fi observat si in felul in care se hraneau bunicii sau parintii nostri. Hrana pe care o consumam astazi este prelucrata, rafinata, concentrata, indulcita, sarata si procesata chimic in fel si chip, pentru a produce senzatii gustative bogate si satioase, dar sarace in substante nutritive.
Vitele de astazi pot fi vazute tot mai rar pe pasuni; in schimb, din ce in ce mai multe sunt stranse in ferme zootehnice si ingrasate fortat cu antibiotice si stimulenti de crestere, in conditii de inactivitate aproape completa. Rezultatul? Vite mari, care dau o carne mai suculenta, cu un continut de grasime aproape dublu fata de cel al vitelor ce se hranesc singure si natural pe pasune. Iar pretul pentru aceste “progrese” este enorm: desi mancam ca sa traim, ceea ce mancam ne ucide…
Da, alimentatia poate fi o cauza de imbolnavire. Statisticile sunt ingrijoratoare. In urma cu o suta de ani, cca 10-15 % din americani mureau ca urmare a bolii coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale. Astazi cifra s-a ridicat la aproape 40 %. Tot atunci, mai putin de 6 % mureau de cancer, in vreme ce astazi cifra este de 25 %. In Romania, in 1993, 12 % din decese erau produse de cancer, iar 60 % (!) de boli cardiovasculare.
Nu este firesc ca lucrurile sa stea astfel. Numarul mare a atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului si a cancerului de colon si de san a inceput sa creasca rapid dupa al doilea Razboi Mondial, cand oamenii Occidentului si tarilor cu obiceiuri alimentare de tip occidental (Europa, Australia, Noua Zelanda) au inceput sa adopte o alimentatie bogata in produse de origine animala si cand industria alimentara a inceput sa produca alimente nenaturale, inalt-prelucrate, intestate cu calorii, dar golite de nutrienti.
Nu acelasi lucru se intampla, deocamdata, in alte tari ale globului. Locuitorii Chinei, Japoniei si Asiei de Sud-Est, care nu-si pot permite sa consume alimente de acest fel, sufera foarte rar de atacuri de cord. La fel, majoritatea locuitorilor din Africa si America Centrala si de Sud nu prea au de a face cu diabetul si boli cardiovasculare.
Raufacatorii – continutul redus in fibre si crescut in grasime al alimentatiei – isi iau partea lor de vieti omenesti prin lezarea arterelor vitale transportoare de oxigen si prin dezechilibrarea unor importante functii metabolice. Datorita tulburarilor metabolice provocate de un mod de viata dezechilibrat, in SUA, obezitatea este epidemica, iar la fiecare 50 de secunde este diagnosticat un nou diabet.
Cum s-au produs aceste schimbari in modul de alimentatie? Pana relativ recent, alimentatia omului obisnuit era formata in principal din alimente obtinute din gradina proprie sau din ogoarele din apropiere, suplimentata cu cateva produse cumparate de la magazinul universal si cu carne de pe langa casa sau crescute pe pasunile satului. “Coloana vertebrala” a alimentatiei o formau cerealele – graul, ovazul, secara. Pe masa fiecarei familii se gaseau alimente proaspat pregatite, insotite de painea de casa. Cerealele fierte, pastele fainoase, orezul, porumbul, precum si fasolea, cartofii, zarzavaturile si fructele aveau mare trecere. Aceste alimente hranitoare, bogate in fibre furnizau peste 50 % din aportul zilnic.
In timpurile noastre gusturile alimentare s-au schimbat dramatic. Cerealele integrale au fost inlocuite cu fulgi preindulciti. Pentru multi, masa de pranz este formata dintr-o salata dreasa din abundenta cu grasime, un hamburger si o bautura racoritoare. Iar cina, este alcatuita, in cele mai dese cazuri, din produse reci, frumos ambulate in pachete din material plastic. Intre mese, se servesc fara nici o opreliste cartofi pai, gogosi, branzoaice sau placinte, bauturi racoritoare etc. In aceste conditii, alimentele hranitoare, bogate in fibre, reprezinta astazi numai 22 % din totalul caloriilor unei zile, in vreme ce consumul de grasime s-a dublat, iar cel de zahar a crescut cu 240 %.
Este inspaimantator! Ce s-ar putea face? Sperantele cele mai mari sunt legate de educatie, mai bine zis de reeducarea la obiceiuri alimentare naturale si sanatoase. Atunci cand oamenii vor intelege ca prin prelucrare chimica si rafinare alimentele pierd mare parte din valoarea nutritiva si din fibre, adaugandu-li-se in schimb o serie de aditivi chimici si crescandu-le densitatea calorica, abia atunci majoritatea dintre ei vor fi dispusi sa-si schimbe modul de alimentatie.
Atunci cand preocuparile noastre legate de alimentatie se vor deplasa din zona produselor de origine animala si a alimentelor exagerat de procesate, catre consumul de hidrocarbanati (glucide) complexe, continute in produse alimentare de origine vegetala, bogate in fibre, vom suferi de mai putine boli si ne vom bucura de o sanatate mai buna.
Este foarte limpede pentru tot mai multi oameni ca dumul spre o sanatate mai buna si o viata mai lunga nu trece prin restaurantele “fast-foud”, “snak-baruri” sau bufeturi cu gustari rapide. Acest drum coteste si se indreapta catre alimente naturale, ecologice, asa cum provin ele din gradinile si ogoarele pe care sunt cultivate, catre boabelele aurii de grau, catre fructe proaspete, zarzavaturi si legume care mai de care aromate si mai gustoase.