Cluj-Napoca este un pol al IT-ului, este un oraș cu multe locuri de muncă și numeroase firme străine, dar cu toate acestea cei care duc greul sunt foarte puțini. Raportul salariați – persoane inactive este de 2 la 5, adică 2 salariați susțin 5 clujeni inactivi. Chiar dacă adăugăm PFA-urile și persoanele care lucrează cu alte forme de contract, raportul tot nu sare de 3 la 5. Ce părere au economiștii clujeni și de ce sunt atât de multe persoane inactive în județul Cluj.
Clujul este considerat crema Transilvaniei, un județ bogat, cu salarii mari, mulți investitori străini, companii multinaționale, case scumpe și frumoase, IT-iști câtă frunză și iarbă, medici apreciați, universități cu mii de studenți, turiști străini tot mai numeroși, festivaluri de muzică renumite la nivel mondial și multe altele. Clujul arată bine și în statistici – în ultimii patru ani a avut o creștere a PIB de 62% (cea mai mare din țară), iar salariul mediu net este de aproximativ 2.200 lei (printre cele mai ridicate din țară).
Dacă așa frumos stau lucrurile în Cluj și economia zbârnâie, ne putem imagina că trăim într-un județ în care toată lumea muncește cu drag și spor, pe bani mulți. Realitatea nu este atât de frumoasă cum arată la prima vedere. De fapt, doar o mână de oameni muncesc și îi țin în spate pe cei inactivi (copii, șomeri, pensionari, studenți).
Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică (DSJ) Cluj, numărul total al populației județului este, la sfârșitul anului 2016, de 723.031 de persoane. Dintre aceștia, doar 222.837 sunt salariați, ceea ce înseamnă că cei aproape 223.000 de angajați susțin peste 500.000 de clujeni care nu lucrează din diverse motive: sunt șomeri, sunt pensionari, sunt copii, elevi sau studenți.
Câți șomeri și pensionari sunt ținuți în spate de salariații din Cluj
Cei aproape 223.000 de salariați cu acte în regulă trag din greu nu doar pentru ei și familiile lor, ci și pentru “paraziții” județului.
Potrivit datelor DSJ Cluj, din totalul populației județului, aproape 132.000 sunt copii și adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani; aproape 421.500 sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 60 de ani (segmentul de populație activă, care poate munci) și 184.832 sunt peste 60 de ani, deci categoria pensionarilor.
Dacă luăm în calcul datele de mai sus, oricare din cei 421.500 de clujeni ar putea munci și teoretic 1,3 salariați ar susține o persoană inactivă (copil sau pensionar). Practic, realitatea este alta. Din totalul persoanelor apte de muncă, doar jumătate muncesc și figurează ca salariați cu acte în regulă.
Dacă ne referim la populația inactivă, susținută de cei care muncesc, copiilor și pensionarilor li se adaugă și șomerii. Conform datelor oferite de DJS Cluj, la finalul anului precedent, în județul Cluj figurau 8.020 de șomeri și 166.764 de pensionari.
Cu toate PFA-urile și IT-iștii din Cluj realitatea nu este mai colorată
Economiștilor clujeni le vine greu să creadă că realitatea este atât de sumbră și consideră că ar trebui să luăm în calcul și numărul de PFA-uri și persoane care lucrează ca free-lancer sau alte forme de contract. Cu tot cu aceste forme de contract, numărul persoanelor active nu sare de 250.000, în condițiile în care persoanele fizice autorizate în județ variază între 15 – 20.000.
„Depinde foarte mult de ceea ce consideră Direcția Județeană de Statistică persoane inactive. Trebuie să precizăm faptul că sunt foarte multe locuri de muncă la care angajarea nu este sub forma unui contract de muncă, ci sub forma unui contract de prestări servicii, gen PFA. Or, cum în Cluj sunt undeva la 20-30.000 de IT-iști, probabil ca o bună bucată din ei să nu fie angajați direcți, ci să lucreze pentru companii în felul acesta”, este de părere conf. univ. dr. Octavian Jula din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) Cluj.
Aceeași ipoteză este susținută și de conf. univ. dr. Cristian Litan din cadrul FSEGA Cluj.
„Este important de știut unde intră partea de antreprenoriat, deci cei care sunt PFA-uri, cei care au firme. Dacă intră la numărătoare și partea de antreprenoriat este o situație îngrijorătoare, dar dacă ei sunt o categorie separată atunci situația nu este atât de neagră. Sectorul IT este foarte dezvoltată și este incert cum sunt considerați: angajați sau PFA, free-lanceri. Avem și multe alte servicii cu antreprenori, free-lanceri care susțin activități și sunt activi”, declară Litan.
Firme înregistrate în alte județe, dar cu puncte de lucru în Cluj
Ca să mai îndulcim puțin realitatea, să luăm la socoteală și firmele care au sediul în alte județe, dar au angajați în Cluj. Aceștia lucrează în Cluj, dar apar înregistrați în acte în alte județe.
„În al doilea rând, trebuie să ne uităm și la evoluția pe termen lung pentru că există firmele de construcții, care în perioada ianuarie – decembrie au un număr destul de mare de concedii fără salar, adică persoane inactive. Sunt contracte active, dar în declarația de la Direcția de Statistică acele persoane apar ca și persoane inactive pe termen scurt. Trebuie văzut cumva dacă raportul acesta de 2 la 5 se păstrează pe un an de zile. S-ar putea să fie o sezonalitate destul de mare pentru că sectorul construcțiilor este important în Cluj, iar numărul persoanelor care lucrează este mare. Mai există o problemă – sunt destul de multe firme care au lucrări în Cluj, dar care nu sunt înregistrate în Cluj. Acea forță de muncă nu este raportată la Direcția de Statistică din Cluj, ci în județele limitrofe”, afirmă Octavian Jula.
Studenții cresc economia Clujului
Cu toate că studenții apar ca persoane inactive ei contribuie la economia din Cluj.
„Realitatea nu cred că este atât de dură. Raportările statistice sunt obligatorii, sunt doar de informare și nu sunt neapărat reale. Ar trebui să legăm statisticile de la Finanțe, cu declarațiile financiare de cele de la Direcția de Statistică. Este posibil să nu fie atât de neagră situația. Cluj-Napoca este orașul cu cea mai mare rată de studenți, undeva de 1 la 3,5, adică din 350.000 de locuitori, 100.000 sunt studenți, care timp de 10 luni pe an aduc bani și luând un cost mediu 700-800 lei/lună/student deja vorbim de niște cifre absolut impresionante”, precizează Octavian Jula.
Și prof. univ. dr. Mihaela Luțaș din cadrul FSEGA Cluj crede că trebuie luat în calcul numărul mare de studenți și este de părere că raportul de 2 la 5 este real.
„Clujul are un număr de 100.000 de studenți, care sunt încadrați la categoria populației inactive, apoi avem numărul de elevi, care este de cel puțin 40 – 50.000, la care se adaugă pensionarii și șomerii, care chiar dacă sunt puțini ei există. Aceasta ar fi o explicație posibilă”, afirmă Mihaela Luțaș cu privire la raportul 2 la 5 angajați – inactivi.