E DISPERARE MARE ÎN PNL cu privire la soarta pe care au să o aibă, deconectați de la țâța bugetului publi, mullți dintre tăietorii de frunze, frecătorii de mentă și dregătorii de busuioc ai acestui partid de submediocri, plagiatori, panglicari, mincinoși, corupți și devalizatori, ca întreaga tagmă politică din România. Altfel nu vedem de ce, în ciuda prevederilor și deceziilor CCR insistă cu minciuni despre românii care ar fi de acord cu comasarea alegerilor din 2024. Nu le iese lor numărul de voturi să-i mai țină poporul în pita banului public, degeaba și-n escrocherii, de aceea insistă.
- Cică 67% dintre cetățenii cu drept de vot ar fi de acord cu comasarea alegerilor din anul 2024, potrivit unui sondaj de opinie realizat de PNL. Peste un an, în România ar urma să se organizez patru runde de alegeri, iar liberalii invocă și costurile rundelor electorale, dar și apariția unei ”oboseli” electorale în propunerea de comasare. Adică taman ei, care și-au bătut joc de banii publici, angajându-și toate curvele (indiferent de sex) în pita banului public, pe care încep să-i culeagă procurorii din te miri ce interceptări unde făceau trafic de influență, au tupeul să vorbească despre costuri?
- Și mai au tupeul, după ce n-au realizat timp de 34 de ani de prezență la Guvernare (sub diverse forme, denumiri, alianțe uslinoase) să afirme că banii economisiți înseamnă 52 de kilometri de autostradă?! Poate înseamnă pensiile alea nesimțite la care nu vrea Ciucă să renunțe, să nu i se afecteze nivelul de trai.
Cu tupeu, șoșonarii PNL au început să dea ”punctajul de partid” pe piață: cetățenii sunt cei care nu doresc patru chemări la urne (cinci, incluzând eventualul tur doi al prezidențialelor) în decursul unui an, ci organizarea unor alegeri la comun.
Potrivit surselor citate, organizarea simultană a alegerilor costă mult mai puțin decât organizarea lor separată. Zău, Veto? Adicătelea se tipăresc și buletine de vot comasate? Singura reducere de costuri e la banii așa-zișilor ”delegați” din secțiile de votare care sunt, de obicei, șoșonari de partid. Să-i plătească Partidele din banii pe care-i primesc de la buget și, iaca, avem ieftinire.
- Liberalii citează date AEP, potrivit cărora alegerile europarlamentare 2019 (la comun cu un referendum) au costat 47 milioane euro, prezidențialele din 2019 au costat 150 milioane euro, localele 2020 – 195 milioane euro, iar parlamentarele 2020 au costat 124 milioane euro.
Prin urmare, conform alegațiilor PNL, ”În total, ultimele patru runde de alegeri au costat aproximativ 516 milioane euro. Așadar, organizate separat, aceste patru alegeri ar consuma peste jumătate de miliard de euro din bani publici. Dacă unele dintre ele s-ar organiza la comun, cheltuielile ar fi optimizate și s-ar putea economisi aproximativ jumătate din această sumă: aproximativ 260 milioane euro.
Ca să avem o imagine de ansamblu, în România, costul unui kilometru de autostradă dintr-o zonă de câmpie este de 5 milioane euro, într-o zonă deluroasă este de 7-8 milioane euro, iar într-o zonă montană de 25-28 milioane euro. Cu 260 milioane euro s-ar putea construi 52 km de autostradă la câmpie, 33-37 km într-o zonă deluroasă, ori 9-10 km de autostradă montană. Costul primelor trei spitale regionale: 490 milioane spitalul din Iași, 540 milioane euro cel din Cluj și 603 – cel din Craiova. Așadar, cu 260 milioane euro se poate acoperi jumătate din costul unui spital regional. Așadar, prin contopirea datelor de organizare a alegerilor, costurile ar fi reduse semnificativ”.
Numai la Șparlamentarele din 2020, AEP a raportat că a rambursat către partide, după cum urmează: PNL – 48.812.108,00 de lei, urmat de PSD – 47.993.815,47 de lei, Pro România – 29.566.831,92 de lei, PMP – 19.782.891,00 de lei, USR – 11.152.573,60 de lei, PLUS – 6.011.686,51, UDMR – 2.962.244,00 de lei.
Adunați și vedeți cât de ticăloase sunt afirmațiile acestui partid disperat.
Ca să nu rămâie numai cu lamentația banilor cu care s-ar face 52 de kilometri de autostradă, șoșonarii PNL invocă și o instabilitate politică.
”Trecerea de la o rundă de alegeri la alta, în scurt timp, poate însemna un randament redus și în interiorul instituțiilor, atât din punct de vedere al funcționării efective din cauza schimbărilor succesive care au loc în urma alegerilor (primari, consilieri locali, județeni, miniștri, parlamentari), cât și în ceea ce privește implicarea resursei umane din mai multe instituții în procedurile efective de alegeri.
Într-o organizare separată, acest lucru ar duce la alegeri din două în două luni (pentru a fi timp de campanie electorală și de încheierea procesului electoral + pre-campanie), la care se adaugă și turul al doilea prezidențial, organizat la două săptămâni după primul. În ansamblu, anul 2024 ar avea patru luni și jumătate de campanie electorală oficială, plus alte patru luni de pre-campanie (în care campania este neoficială, dar candidații au deja un comportament cvasi-electoral). În total: 8 luni și jumătate de perioadă în care interesul electoral primează. Blocajul instituțional sau focusarea pe activitățile electorale ar putea fi evitate prin organizarea mai multor runde de alegeri la o dată comună”.
Adică să plângem că nu vor funcționa instituții care oricum nu funcționează? Instituții politizate și umplute de curvele lor politice (indiferent de sex)?
Dar stați, că disperarea este atât de mare încât dacă tot e supraofertă la ”ce vor românii”, vin ăștia să ne spună și despre nevoia de securitate. În capul lor, a organiza alegeri democratice întocmai, la timp, conform legii, reprezintă ”factor de vulnerabilitate”! Am trăit să auzim discursul lui Ion Iliescu în gura cică a urmașilor Brătienilor! Bă, dar chiar nu vă e rușine?
”România nu își permite să fie vulnerabilă în contextul regional de acum în care atitudinea fermă a autorităților române față de provocările de pe plan internaționale trebuie să fie la cote maxime. Suntem vecini cu o țară aflată în război, iar situații care necesită o reacție rapidă și fermă pot să apară oricând. Perioadele de incertitudine politică internă trebuie să fie restrânse la minimum posibil. Procesele electorale interne pot genera instabilitate politică care, ulterior, afectează securitatea într-o regiune”.
Și nu, în ultimul rând, după acești distruși, ”prea multe alageri duc la absenteism”…
Nu lehamitea populației față de ce se vede cu ochiul liber în activitatea lor de tot rahatul: pile, cunoștințe, relații, impostori în funcții publice, prim ministru plagiator, ministru de Interne plagiator, devalizare, minciuni, promisiuni neonorate de peste trei decenii șama, nu toate acestea duc la absenteism, ci organizarea prea multor alegeri!
”Patru runde de alegeri într-un timp foarte scurt poate genera o scădere gravă a interesului alegătorilor, urmând ca istoria să consemneze un eventual nou record negativ de prezență. Un asemenea semnal ar fi foarte grav pentru democrația românească, deoarece unii alegători ar putea considera că prezența lor nu este necesară. În acest mod, alegerile viitoare vor prezenta un interes și mai scăzut, iar reprezentativitatea aleșilor ar putea fi foarte ușor contestată, iar orice tentativă de fraudă ar avea un impact major ca urmare a prezenței scăzute.
În România, venirea la urne depinde de mulți factori care nu întotdeauna țin de oferta electorală: starea vremii, starea de spirit a alegătorului, aglomerarea programului personal din acea zi de duminică etc. Alegătorul pune în balanță interesul pentru exprimarea votului cu depășirea acestor obstacole (sau a cumulului lor). Dacă sumei acestor obstacole li se adaugă și faptul că a mai fost prezent deja la alte runde electorale, atunci este posibil ca efectul să fie unul negativ, cauzând absenteismul”.