Mersul pe jos face piciorul frumos, zice o vorbă din bătrâni. Cât se poate de adevărat, ne-o confirmă și specialiștii. Dar nu frumusețea trebuie să primeze, ci sănătății să îi acordăm o atenție mai mare.
Cum putem avea picioare frumoase și sănătoase, în același timp?

Am apelat la medicul ortoped Dan Cristian Paul pentru a ne oferi o serie de lămuriri legate de sănătatea picioarelor. În acest articol ne orientăm asupra sănătății picioarelor femeilor, dar vom reveni și cu particularități pentru sănătatea picioarelor bărbaților. Fiecare sex în parte are metode specifice de a și le chinui.
„Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă unui bebeluș i-am da mănuși de box pe mânuțe, în loc să îi dăm jucării care să îi crească manualitatea. Să țină mănușile acelea de box în mâini pentru 15-20 de ani. Iar apoi, dintr-o dată, în adolescență, tinerețe să îi dăm jos mănușile de box și să încercăm să-l facem pianist. Sau desenator! Credeți că ar fi posibil? Nici măcar sportiv nu ar fi, dacă nu l-am învățat să și boxeze cu mănușile, ci doar i le-am dat în mâini. Exact la fel e și în cazul picioarelor și al pantofilor. Alegerea încălțămintei, obiceiurile, cultura, mai ales tocurile, în cazul femeilor, pot să ducă la diformități ale picioarelor, care ne fac probleme în momentul în care nu va mai fi important să arate gamba mai subțire, să arate fundul frumos”, subliniază medicul.
Acesta atrage atenția că, din punct de vedere al bărbatului, „tocurile sunt o chestie extraordinară”. O fac pe femeie să arate mai zveltă. Însă Dan Cristian Paul preferă să reintre rapid în halatul de medic și să ne spună care sunt capcanele tocurilor. Și… nu, nu se referă la piatra cubică, iarbă sau alt gen de teren accidentat și incompatibil cu tocurile înalte.
„Din punct de vedere biomecanic, tocurile sunt un mare blestem! Modifică biomecanica piciorului foarte mult. Mersul are nevoie de picior liber, fără să fie prins în vreo orteză. În momentul în care îl imobilizăm, pentru că, până la urmă, e o formă de imobilizare, reducând mișcarea normală, se dezvoltă diferite patologii”, punctează ortopedul.
Dacă intrăm foarte mult în detalii, s-ar putea să vă treacă prin minte să adunați toți pantofii cu toc subțire și înalt și să îi aruncați! Nu asta ne dorim, ci doar să atragem atenția asupra pericolului.
„Se scurtează mușchiul gastocnemian, în timp, dacă se stă prea mult pe tocuri. Piciorul trebuie să își folosească toate mișcările pe care a fost construit să le facă. În momentul în care avem piciorul într-o flexie plantară, adică statul ca niște căprițe, pe copită, exact poziția de pe tocuri, mișcarea în articulație este redusă, mersul nu mai are pattern-ul lui. În mod normal, în mers, apare prima dată o rulare pe călcâi, după care pe partea laterală a piciorului, după care o rulare pe partea anterioară a piciorului până când ajungem pe degetul mare și de acolo apare propulsia in pasul următor.”
Pare foarte complicat, dar, de fapt, e doar o descriere tehnică a mersului corect. Toate viciile pot fi evitate prin… echilibru. Și nu vorbim de echilibrul pe care trebuie sa-l avem pentru a purta tocuri cui, ci de alternarea tipurilor de încălțăminte, utilizarea frecventă a celor ergonomice si apelarea la încălțările înalte doar când apare câte un eveniment important.