Seria interviurilor cu marile nume ce conduc IT-ul clujean, industrie foarte puternica ce hraneste cu salarii foarte bune peste 12 000 de oameni si aduce o faima pretioasa Clujului, continua astazi cu un adevarat personaj: Voicu Oprean de la AROBS. El este rebelul realist din industrie care, cu zambetul pe buze, nu se sfieste sa taie in carne vie atunci cand e nevoie. Ultima miscare, absolut spectaculoasa, a fost sa stearga cu buretele functia de sef al departamentului de Resurse Umane din AROBS. Asta pentru ca observase un lucru: ca seful sau de la HR devenise o piedica, un scut pentru feed-backul angajatilor din interiorul organizatiei. De fapt, Voicu Oprean, un antreprenor cu picioarele pe pamant, a reactionat impotriva unei stari de fapt prezenta in 99 la suta din marile companii de IT clujene: directorii de Resurse Umane devin mici dumnezei ai companiilor respective, devin „stat in stat” si isi impregneaza in procedura de recrutare orgoliile.
E adevarat ca pe cartea de vizita a lui Voicu Oprean, fondatorul AROBS, nume foarte influent in industria IT clujeana, scrie CEO. Dar el este atat pentru competitori, cat si pentru sutele de angajati, doar „Voicu”.
E doar „Voicu” – semnul foarte evident ca succesul in afaceri, milioanele de euro cu care a crescut AROBS in fiecare an, nu l-au schimbat pe greu incercatul antreprenor clujean ce are peste 450 de angajati.
A ramas acelasi tip cu zambetul pe buze, gata sa parieze pe o idee sugubeata, gata sa recunoasca atunci cand greseste, mereu dornic sa priveasca spre inovatie. Ca sa nu zboare, Voicu Oprean e legat bine de pamant prin doua sfori virtuale: una, e familia, partea „hard” a sufletului sau, alta e „software”-ul vietii sale compus din permanenta aducere aminte a cat de greu i-a fost sa construiasca in 16 ani un AROBS puternic si elastic.
Voicu Oprean, presedinte si CEO la AROBS Transilvania Software, este unul dintre cei mai puternici lideri din IT-ul clujean. Un interlocutor savuros, o prezenta vie si autentica, antreprenorul roman se devoaleaza cu nonsalanta aproape ostentativa, dar deloc fortata.
Ceea ce te frapeaza, de la inceput, la acest om prin mainile caruia au trecut sute, poate mii de destine de-a lungul celor 16 ani, este familiaritatea cu care iti vorbeste ca unui vechi prieten si interesul sincer cu care te priveste in ochi, cand iti pune o intrebare. Are siguranta omului care a trecut prin multe si a invatat din acele experiente care e calea spre succes. Priveste cu interes si optimism spre viitoarele provocari, constient ca pentru orice problema exista solutii si e doar o chestiune de timp, experienta si inspiratie sa o alegi pe cea mai buna.
Deschiderea este o stare de spirit la AROBS
Cu angajatii se comporta prietenos, ii trateaza cu respectul cuvenit celor de a caror munca depinde succesul companiei. Deschis si amabil, fondatorul giganticei companii de software AROBS nu se sfieste sa spuna lucrurilor pe nume, nici atunci cand e vorba de aspecte mai putin placute din lumea in care el activeaza. Sinceritatea si deschiderea fata de angajati reprezinta vectori importanti in „dosarul” de leadership al omului de afaceri.
Preocuparea pentru asigurarea unui mediu de lucru stimulant e vizibila in mandria cu care ne prezinta birourile, organizate aerisit, in culori vii, primitoare, chiar ludice. A achizitionat si o bicicleta Pegas pe care o pune la dispozitia programatorilor cand simt nevoia sa se dezmorteasca. Dar generozitatea liderului merge pana la a imprumuta fabuloasa sa masina, un Tesla electric ce a tinut pagina ziarelor nationale si locale, care este „pasata” celui mai bun vanzator de produse din AROBS. Pariul merge pana la capat. Timp de o saptamana, Voicu va conduce masina angajatului.
„Sunt roman 100%!”, clameaza cu mandrie Voicu Oprean. Iar patriotismul sau nu se rezuma la declaratii de conjunctura, ci se traduce in insistenta cu care lupta sa plaseze Romania si Clujul pe harta lumii IT-ului.
Si Voicu Oprean este deceptionat de Clusterul IT
Ca unul dintre initiatorii ideii de Cluster IT, presedintele AROBS se arata deceptionat de rezultatele pe care acest proiect le-a avut pana in prezent si crede ca forta breslei va fi resimtita doar in momentul in care liderii vor invata sa isi tina in frau propriile orgolii si vor actiona concertat, conform unor strategii bine puse la punct.
Voicu Oprean isi doreste ca educatia sa fie mai accesibila si mai eficienta, sa se faca o corelare intre pregatirea teoretica si cea practica, sa creasca cifra de scolarizare pentru specializarile IT, sa existe o colaborare veritabila intre firmele care activeaza pe piata de software clujeana si in centrul Clujului sa fie wi-fi gratuit.
„Nu ne ferim la AROBS sa vorbim despre esecuri. Doar asa vom merge inainte”
Acum 16 ani, cand puneai bazele AROBS, ziceai ca iti cauti drumul. Simti acum ca ti l-ai gasit?
Da! Traiesc in lumea asta si respir IT. Am o perspectiva clara incotro ma indrept si planuri de viitor care pun accentul pe inovare si dezvoltare. N-a fost un drum usor. In plin crush, am ramas cu o mana de oameni si trebuia sa decid daca sa ii las liberi sau sa repornesc afacerea. Mi-am dat seama ca inovatia e cheia succesului si e necesar sa adaugi plusvaloare la ceea ce oferi. Am dezvoltat atunci doua produse. Unul a fost un esec, celalalt a functionat si ne-a dat increderea sa mergem mai departe. Outsourcing-ul a ramas plasa noastra de siguranta. E zona in care produci cash, ai niste parteneri care, daca iti respecti promisiunile, vor proceda si ei la fel.
Produsele inovative sunt cele prin care putem aduce plusvaloare. Daca cei 300 programatori din AROBS, in curand 350, ar lucra toti pe produse inovative, s-ar ajunge la o cifra de afaceri colosala. Din 7-8 oameni care lucreaza continuu in programare pe soft auto, am ajuns la peste 30.000 de masini monitorizate. Pentru softurile auto, esential este sa se faca foarte multe teste, pentru ca e costisitor si financiar si ca timp si, mai ales, ca imagine, daca ceva nu functioneaza in parametri.
Ai avut intotdeauna o atitudine deschisa fata de angajati. A daunat asta sau nu mediului de lucru si productivitatii muncii?
Cred ca le-am dat tot timpul importanta pentru ca ei sunt, de fapt, cei care conteaza. Firma AROBS se bazeaza pe oamenii care lucreaza aici, ei sunt cei care fac business-ul sa mearga. Periodic, venim in fata lor cu un raport al rezultatelor si activitatii si prezentam atat succesele, cat si esecurile, pentru ca vrem sa gasim impreuna solutii care sa ne duca mai departe pe drumul cel bun, iar ei apreciaza aceasta abordare.
Voicu Oprean a renuntat la pozitia de Head of HR
Care e strategia de management a resurselor umane in AROBS?
Recent, am luat decizia sa renunt la postul de Sef HR, pentru ca am descoperit ca era un blocaj. Feed-back-ul oamenilor nu trecea de acesta. Lucrand direct cu oamenii, desi imi pretinde mai mult timp, imi permite sa percep mult mai bine pulsul si starea de fapt din organizatie. Prin intermediul departamentului de HR se creau niste poluri de putere pe care am vrut sa le sparg.
Apoi, sunt persoane briliante, carora le lipseste, insa, abilitatea de a lucra in echipa. Pentru ei a trebuit sa gasim un proiect individual sau am incercat sa le dezvoltam aceasta abilitate de a relationa cu colegii.
Cum ai resimtit concurenta?
Noi ii lasam pe oameni sa plece cand vor. Nu incercam sa ii legam nici prin cursuri, nici prin contracte. Daca nu se simt implicati 100%, mai bine pleaca.
Cum te protejezi de concurenta externa?
Printr-o comunicare excelenta cu oamenii. Zona care aduce plusvaloare e inovatia si prototipizarea. Din cauza accesibilitatii internetului, a social media de gen Linked-in-ului, zona de inovare este haotica si nu poate fi controlata.
India produce un milion de absolventi de IT in fiecare an si acestia devin tot mai buni, pentru ca au acces la informatie si la mediul de lucru extern.
La noi, daca am un proiect si vreau sa ma extind, banca imi cere garantii colaterale, imi cere sa girez cu casa, ca sa demonstrez ca cred suficient in business-ul meu. Or, eu consider ca linistea si siguranta familiei nu trebuie afectate de capriciile si instabilitatea mediului de business.
Din perspectiva mea, secretul consta in specializarea pe anumite zone. Noi am ales embedded software development si zona de travel. In continuare, avem cateva produse pe piata externa pe care le promovam si cu care am avut succes.
Care e parerea ta despre influenta cresterilor salariale in IT asupra business-ului?
Eu cred ca piata are rolul de a regla preturile. Luna de miere se termina in 6 luni. Noi avem discutii cu oamenii care au plecat de la noi dupa 6 luni, pentru a vedea cum au evoluat, daca decizia de a pleca a fost una buna sau dimpotriva.
Clusterul IT s-a perimat ca idee din cauza orgoliilor
E nevoie ca IT-ul sa primeasca ajutoare de la stat?
Nu . Nu e nevoie. Rolul statului in economie, in perioade de boom, e sa lase lucrurile sa se intample si sa pastreze anumite avantaje, iar in perioade de criza sa isi deschida buzunarele si sa investeasca in infrastructura.
Ce ne poti spune despre IT Cluster?
Clusterul IT a luat fiinta cand liderii celor mai importante companii de software din Cluj (iQuest, AROBS, Endava, Fortech, EBS, Brinel, Evoline, Sistec si altii) s-au gandit sa inceapa o colaborare, sa actioneze concertat. Actiunea avea sens in contextul in care voiam sa atingem o masa critica de 1.000 de oameni, ca sa putem concura firmele indiene. Dar orgoliile erau foarte mari si fiecare a tinut, in final, sa mearga pe drumul lui.
Mai doream sa facem presiune pe universitate, ca sa creasca cifra de scolarizare pentru specializarile IT. Prin intermediul Clusterului am dezvoltat un program de training in IT. Dupa ce termina facultatea, programatorii mai au nevoie de cateva luni de training intensiv pentru a putea face fata provocarilor unui job in programare. Universitatea Tehnica primeste alocari de fonduri de la animite organizatii, si in functie de acestea decide numarul de locuri la fiecare specializare.
Noi suntem dispusi sa le trimitem oameni pregatiti de la noi sa predea in universitati. Sistemul de invatamant are o competenta practica jalnica. Trebuie sa gasim cheia sa punem in acord pregatirea teoretica cu cea practica.
De ce nu comunica liderii din IT intre ei?
Comunica, dar depinde cat de sincer e dialogul. Unii se regasesc in bordul celorlalti, nu oficial, ci low profile si se apeleaza la ei cand e nevoie sa se elaboreze strategii pe termen mediu si lung. Daca s-ar reusi o colaborare veritabila intre firmele care activeaza pe piata de software clujeana, s-ar pozitiona fiecare firma la nivel de competente si ar scadea frica de concurenta neloiala.In plus, sunt multe persoane aflate intre proiecte, care ar putea fi disponibile pentru proiectele altei firme partenere. S-ar produce astfel un debuseu si s-ar comunica mult mai bine. Sunt curios cand s-ar concretiza primul proiect comun al mai multor firme de IT.
Nu stim sa lucram in echipa, suntem foarte competitionali si vrem ca toata pizza sa fie a noastra. Am incercat sa facem un CEO cu liderii din IT. Am tinut vreo 3 intalniri, iar apoi proiectul s-a stins. Orgoliile sunt destul de mari. Poate nu suntem destul de maturi.
AROBS a investit intr-o firma finlandeza. In momentul in care indraznesti sa iesi din tara, nimeni nu mai are mila de tine. Lucrurile se deruleaza cu o viteza ametitoare. Business-urile se fac si se desfac.
Nici finantarile nu sunt usor de obtinut. Am refuzat cateva banci care mi-au cerut gaj colateral casa. Consider ca familia trebuie sa se situeze la adapost de capriciile mediului de afaceri. Iar creativitatea nu vine cand esti sub presiune continua.
AROBS trece pe promovarea tabeletelor, dar intr-o noua abordare
Care sunt, dupa parerea ta, produsele cu potential ale AROBS?
Vrem sa producem plusvaloare si ne-am orientat spre tablete si software-uri educationale. Pentru mine, ca tata, reprezinta un deziderat ca educatia sa fie cat mai accesibila si mai eficienta. CD-ul e de cel putin 3 ori mai scump decat contentul tabletei. In ghiozdanul elevului ar trebui sa se afle o tableta care sa aiba quiz-urile, sa aiba toate informatiile si aplicatiile necesare.
Iti cresti copiii intr-un sistem privat de educatie. Cum vezi perspectivele scolii romanesti?
Simt ca generatia noua e crescuta pe un sistem care pretinde rezultate imediate. Educational, bagajul de cunostinte este extraordinar, spre deosebire de vremea in care am terminat eu facultatea. Suntem sub un aflux de informatie accesibila care ne copleseste, iar oamenii au devenit mai putin analitici. Trebuie sa invatam sa separam informatia relevanta de cea disturbanta.
Pentru copii, trebuie sa restrangem cantitatea de informatii accesate. Copiii mei n-au acces decat limitat la televizor, iar la tableta au acces supervizat. Cei care scriu manuale ar trebui sa gaseasca metode interactive, prin care sa ii atraga si sa ii stimuleze pe copii sa invete. Tableta e un instrument foarte util, dar trebuie folosit cu masura.
Adevarul despre industria IT clujeana, din gura lui Voicu Oprean: „Este vorba de lohn intelectual”
Conteaza cifra de afaceri?
Cifra de afaceri conteaza din punct de vedere al volumului. AROBS are actualmente o cifra de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro.
Industria outsourcing-ului este un lohn intelectual inca de acum 8 ani. Ucrainienii au mutat zone intregi de IT-isti pentru a-i proteja de razboi.
Toate firmele din Cluj care fac lohn intelectual isi creeaza o baza, in functie de strategiile de dezvoltare. Ca sa capete mai multa independenta, AROBS vrea sa inoveze si sa perfectioneze continuu produse noi.
Cum vezi evolutia IT-ului in viitor?
Am crescut in ultimii 5 ani cu minim 15 %. Criza mondiala nu ne-a afectat deloc. IT-ul este in continua dezvoltare. Pana unde se va ajunge, nu se stie. Dar AROBS este o prezenta puternica in comunitatea clujeana fie si daca ne referim numai la faptul ca suntem pe 2013 in topul celor mai mari platitori de taxe si impozite.
Ce-i lipseste Clujului?
Din punctul meu de vedere, ii lipsesc pistele de biciclete! Ca să nu mai fiu nevoit să functionez ca un gardian cand imi scot copiii la plimbare pe doua roti.
Cred ca un diferentiator in zona de IT ne-ar avantaja foarte mult. De exemplu, wi-fi gratis in centrul Clujului ar fi o solutie ieftina si la indemana de care ar beneficia toate categoriile de cetateni.
Ce rol are sportul in viata ta? Simti ca ai nevoie sa iesi din starea de stres corporatist?
Sportul e foarte important. Am practicat atat sport de echipa (polo), cat si individual (karate). In echipa aduceam mereu acea componenta de echilibru necesara. Individual ma plafonam la locul al doilea. Imi lipsea ceva ca sa fiu cel mai bun. Dar imi aduceam mai bine contributia la succesul echipei.
Sotia mea e de parere ca, daca pasiunea pentru sport e singura consecinta a crizei barbatului de la 40 de ani, e ok.
