În primul rând, cu nesimţire (aroganţă, insolenţă, indolernţă – omul e clar needucat), a întârziat. A zis că iese cu o declaraţie la o anumită oră, dar s-a lăsat aşteptat, ca „moaşteştele”, doar ca să comunice platitudini. Nimic concret. Din tot ce-am bălmăjit am înţeles că au nevoie de simplificarea procedurilor pentru achiziţii în regim de urgenţă. Adică „necesitatea” e la bani.
N-a zis, dar se subînţelege, starea de urgenţă le este necesară pentru a-şi acoperi prin lege abuzurile de „habeas corpus” făcute asupra celor suspecţi de infecţie cu coronavirus şi cărora li s-au suspendat, fără suport legal, drepturi şi libertăţi civile.
De restul a fost bla-bla-bla cu făţăul acela de clown grav cu care s-a prezentat în faţa naţiunii să nu comunice nimic.
Comunicarea măsurilor care se iau în stare de urgenţă se face concret, ca un ordin militar, cu identificarea concretă a „inamicului” şi măsurile concrete care se iau pentru „anihilarea” (capturarea) acestuia – nu cu poveşti care se preling mieros din gură ca nişte băluţe.
Nu am auzit nimic concret despre măsurile economice care se vor lua. Prin urmare, ce măsuri concrete se iau acum că se pregătesc să bage toată producţia în carantină? Din ce se vede până acum, economia sănătoasă va fi ţinută acasă şi cea bolnavă de pile, cunoştinţe şi relaţii va fi lăsată să zburde la butoane şi „înarmată” cu posibilitatea de a cheltui banii fără să mai dea socoteală de cum o face. După ce se omoară economia reală, ei din ce au să mai trăiască? După ce se termină cu isteria Coronavirusului, noi din ce vom trăi? Cum se plătesc facturi, chirii, taxe, impozite, dacă anumite contacte se vor întrerupe? Sau nu se vor întrerupe? Atunci zi, concret, despre ce va fi vorba în situaţiile date! Ce salarii vor lua frizerii, chelnerii, ospătarii… Dacă mi se sparge ţeava-n casă, pe cine pot să chem să mi-o repare, dacă-mi refulează buda, cine intervine, în ce condiţii? Ni se mai dă gaz şi curent dacă nu putem plăti la timp factura?
Ştiu, Sică Mandolină, care n-a lucrat decât cu gura întreaga lui viaţă, este „refugiat” la Vila Lac, în lux, căldură şi păpică, de ce să se gândească la chestii mărunte? De ce să gândească dincolo de maţul lui?
Că tot vorbim despre spaţiul în care a ales Sică Orban să-şi petreacă „Coronavirusul”, poate era momentul să nu se miorlăie că stă „departe de familie”, ni se rupe şi nu are de-a face cu ceea ce trebuia să comunice despre stare de urgenţă. Stare de urgenţă nu este despre nevoile lui, ci despre nevoiele Ţării. Nevoile lui de muncitor cu gura sunt ultra-recompensate la Vila Lac. Cele ale medicilor şi asistentelor care dorm pe jos în spitale, nu. Iar îngrijorările celor care nu ştiu dacă mâine vor mai avea un loc de muncă nu au primit nici un răspuns concret. Mangafaua efectiv a făcut un exerciţiu de imagine, nu unul de comunicare.
Ni se cere să fim calmi şi înţelegători. Suntem, dacă vedem că statul român îşi depăşeşte infantilismul şi ne comunică concret de ce ne cere să fim calmi. Suntem dacă vedem măsuri concrete, nu zvâcnete punctuale de autoritarism – de la autoritarism este doar un pas mic la totalitarism, iar un stat condus de infantili intră rapid pe această pantă. După ce au spart vaza, copiii ştiu să mintă cel mai bine şi să dea vina pe alţii.
Suntem calmi şi înţelegători, dacă vedem şi avem convingerea că banii şi sănătatea noastră sunt pe mâna unor oameni responsabili.
Vi s-a părut că Ludovic Orban este un om responsabil? Vela vi se pare responsabil? Poate Cîţu… ?
#Dumnezeu_cu_mila!