Discursul extremist al președintelui Ungariei, Victor Orban, de la Băile Tușnad „testează noi niveluri ale politicii sale”, în contextul în care el „s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o poziție conservatoare în cadrul UE și a devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin”, spune istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, specializat în fascismul din Europa de Est. Președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe a mai spus, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că reacția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, la declarațiile lui Orban de la Tușnad arată susținerea acestuia „și astfel și-a poziționat în mod clar partidul – el împărtășește astfel opiniile lui Orbán în chestiuni ideologice și de politică externă, adică și în chestiunea invaziei rusești în Ucraina”.
- Premierul de extremă-dreapta al Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, pe 25 iulie, la Băile Tușnad: „Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă… și nu vrem să devenim o rasă mixtă”. El a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”. De asemenea, Viktor Orban a făcut o aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist atunci când a criticat planul Bruxelles-ului de a reduce cererea europeană de gaze cu 15%. „Nu văd cum pot obliga statele membre să facă acest lucru, chiar dacă există know-how german în acest domeniu, așa cum a demonstrat trecutul”, a spus el ironic, potrivit G4Media.
Edupedu.ro: De ce a venit Viktor Orban tocmai acum cu astfel de declarații deschis rasiste?
Oliver Jens Schmitt: De ani de zile, Viktor Orbán s-a distins ca o antiteză politică față de guvernele din marile capitale ale UE. Discursul său s-a radicalizat de-a lungul anilor, iar Orbán s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o poziție conservatoare în cadrul UE și a devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin. În Băile Tuşnad, el testează noi niveluri ale politicii sale – testează ce forțe îi vor răspunde și în ce mod. El știe foarte bine că, datorită principiului unanimității în UE, poziția Ungariei este încă atât de puternică încât poate șantaja multe alte țări.
Este adevărat că poziția pro-rusă a lui Orbán a dus la o ruptură cu Polonia, cu care Ungaria a cooperat anterior în multe domenii politice. Orbán își întărește în prezent legăturile cu republicanii radicali din SUA. Până acum, nu a reușit să construiască alianțe durabile – formatul Visegrád s-a rupt din cauza conflictului cu Polonia privind poziția pro-rusă a Ungariei; extrema dreaptă europeană este un grup instabil; acum Orbán speră în realegerea lui Donald Trump și răspândește idei care sunt populare în mediul lui Trump. Edupedu.ro: Atacul lui Putin asupra Ucrainei și discursul naționalist al Kremlinului au exacerbat extremismul în Europa?
Oliver Jens Schmitt: Rusia încearcă în mod deliberat să stârnească tensiuni sociale și politice. De ani de zile promovează extrema stângă și extrema dreaptă în multe țări și a corupt numeroși politicieni din partidele social-democrate, liberale și creștin-democrate. În prezent, încearcă să destabilizeze țări precum Germania prin intermediul unei crize energetice. Dar reacția Europei la invazia rusă în Ucraina a arătat, de asemenea, ceva la care Putin nu se aștepta: au fost impuse sancțiuni Rusiei, Ucraina primește sprijin militar, majoritatea covârșitoare a europenilor respinge ferm modelul rusesc de stat și de societate. În fața amenințării rusești, mulți europeni au înțeles care este miza.
Acest lucru nu înseamnă că forțele extremiste nu pot face rău cu sprijinul Rusiei. Exemplul finlandez arată cel mai bine ce ajută împotriva extremismului – o bună educație în școlile publice, abordarea sistematică a dezinformării și a știrilor false. O societate democratică bine educată este rezistentă la instrumentele de destabilizare rusești. Societățile cu o educație generală slabă și o educație politică slabă, în plus față de instituțiile de stat slabe, sunt mult mai sensibile la teoriile conspirației și la dezinformarea țintită. Edupedu.ro: Când s-a confruntat ultima dată Europa cu un astfel de discurs? Cum arăta acesta și la ce s-a ajuns?
Oliver Jens Schmitt: Rusia și aliații săi ideologici folosesc piese de decor din ideologiile din prima jumătate a secolului XX: ultranaționalismul, imperialismul rusesc, rasismul, bolșevismul – intelectualii maghiari îl compară pe Orbán cu bolșevicii, nu din cauza ideilor sale, ci din cauza practicilor sale de putere, de afirmare nemiloasă a propriilor interese cu o cruzime pronunțată și, în cele din urmă, și a lipsei de principii. Pentru că este foarte mult de întrebat dacă el crede în ceea ce proclamă public.
Ultima dată când Europa a fost confruntată cu aceste ideologii și practici de putere, a intrat într-o criză existențială, deoarece, spre deosebire de astăzi, la sfârșitul anilor 1930, numeroase țări nu cunoșteau o democrație funcțională, ci erau guvernate în mod autoritar – așa a fost cazul Austriei și României, a statelor baltice și a Greciei. La acea vreme, democrația era limitată la Franța, țările Benelux, Elveția, statele scandinave și Marea Britanie.
Edupedu.ro: Vedem astăzi elemente similare cu cele care au precedat 1939?
Oliver Jens Schmitt: În 1939, Europa era amenințată de două sisteme totalitare, Uniunea Sovietică și Germania nazistă. Din punct de vedere militar, astăzi există o singură amenințare dinspre est, Rusia. Turcia se transformă din ce în ce mai mult într-un partener neprietenos sau ostil, dar nu are niciun interes să atace UE în ansamblul său – amenințările la adresa Greciei, însă, sunt masive. Cu toate acestea, diferențele față de 1939 sunt considerabile:
1) există un sistem solid de alianțe cu NATO;
2) există instituții politice comune puternice în UE;
3) cu excepția unor state precum Serbia sau Albania, în Europa aproape că nu mai există state autoritare;
4) democrația este mult mai puternică în Europa în 2022 decât era în 1939, chiar dacă nu este încă pe deplin consolidată în multe state, cum ar fi România;
5) migrația a conturat un spațiu european comun care nu exista în 1939;
6) fluxul de informații este, de asemenea, mult mai internațional astăzi decât era în 1939;
7) multe state au învățat din experiența traumatizantă din 1938-1940: Polonia și Finlanda au luptat în 1939 și sunt foarte bine înarmate astăzi. Statele baltice nu vor mai lăsa niciodată trupele rusești să intre în țară fără luptă.
