In caminele studentesti din Cluj se face videochat; in camerele de fete vin barbati care platesc sa fie acolo; serviciile tinerelor din Hasdeu se platesc cu bani grei – sunt zvonuri despre care toata lumea vorbeste, dar nimeni nu arata cu degetul catre o anumita persoana sau catre un vinovat care inchide ochii la astfel de ilegalitati.
In conditiile in care pe toti stalpii de langa camine sunt lipite reclame la saloanele de videochat, e greu de crezut ca nicio studenta nu castiga bani de pe urma sexului virtual. Pana la scandalul celor doi tineri, presupusi studenti ai Universitatii Babes Bolyai care locuiesc in complexul studentesc Hasdeu, si care s-au filmat in timp ce faceau sex, toate cele de mai sus erau simple povesti sau poate mituri urbane. De trei zile, insa, e o realitate. Daca niste tineri ce nu par sa aiba mai mult de 20 de ani au facut asta in mijlocul zilei, intr-un camin studentesc, ce secrete mai ascund peretii caminelor din Cluj? Mai sunt astfel de cazuri? Sunt adevarate povestile cu fete care primesc in vizita domni care le platesc serviciile sexuale?
Administratorul caminelor din Hasdeu nu stie ce se intampla in propria ograda, nu a aflat nici macar de scandalul de zilele trecute. Nu poate sa vorbeasca despre asta, Universitatea e responsabila pentru comunicarea cu ziaristii.
UBB se disculpa si spune ca beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Pana la identificarea celor doi studenti, nimeni nu poate garanta ca ei locuiesc in caminele din Hasdeu.
“UBB respinge ferm astfel de manifestari, cu atat mai mult cu cat nu exista indicii si dovezi ca acei tineri sunt inmatriculati la UBB. Studentii Universitatii care sunt cazati in caminele aflate in administrarea UBB trebuie sa cunoasca si sa respecte regulamentul de cazare si regulamentul de organizare si functionare a caminelor”, spune Paul Farcas, purtatorul de cuvant al UBB.
Cu alte cuvinte, studentii care sunt cazati in caminele universitatii semneaza un regulament intern. Ei isi asuma anumite actiuni, trebuie sa respecte regulile, iar abaterile disciplinare le sunt sanctionate. In plus, Universitatea intreprinde tot felul de controale in caminele pe care le administreaza. Majoritatea sunt inopinate si vizeaza pastrarea curateniei, daca au fost distruse lucruri si se pot face si in urma unor sesizari.
“Daca se propaga genul acesta de activitati, controalele vor fi mult mai dese si mai aspre”, mai spune Paul Farcas.
Adevarul e ca niciun control, oricat de aspru, al universitatii, nu are cum sa ii prinda pe tinerii care castiga mii de lei din videochat chiar din camera caminului in care sunt cazati. Singurele “dotari” de care acestia au nevoie sunt un laptop cu web-cam, conexiune rapida la internet si acces la chat. Bataia de cap nu e prea mare – in confortul camerei de camin, ei se pot conecta online in doar cateva minute.
In plus, chiar in cazul in care sunt prinsi, sanctiunile sunt foarte blande.
“Cea mai mare sanctiune pe care o poate aplica universitatea e sa ii interzica dreptul de cazare pe o perioada de trei luni sau mai mult”, mai spune Farcas.
Oana Onicas, presedinta Organizatiei Studentilor din Universitatea Babes Bolyai (OSUBB), nu stie ce se intampla in caminele studentesti din oras si nu prea e la curent cu cele recent intamplate.
“Nu stiu sa fie alte cazuri in afara de acesta. Nu am auzit nici de vizitele platite in caminele de fete”, spune ea, senina.
Nu stie nici de sutele de fete care dorm in caminul 16, care, desi e de baieti, e supranumit „Caminul Posetelor”, din cauza domnisoarelor care dorm aici in fiecare noapte.
“Noi incercam sa prevenim activitatile de genul asta oferind alternative pe alte planuri, inclusiv pentru formare profesionala”, completeaza presedinta OSUBB.
Afacerea de videochat e considerata legala
Activitatea de videochat nu este clar reglementata in Romania, motiv pentru care, numai in Cluj, sute de fete isi castiga existenta lucrand la un astfel de studio. “Activitati de telecomunicatii prin retele de cablu” scrie in obiectul de activitate al studiourilor, iar fetele care lucreaza aici sunt incadrate ca “operator calculator”. Angajatele au carti de munca sau PFA-uri, iar firmele platesc darile la stat.
Politia si inspectorii de munca supravegheaza aceste activitati, mai ales ca au fost cazuri in care aceste studiouri de videochat serveau ca paravan pentru prostitutia adevarata. Dar atat timp cat activitatea astor societati comerciale respecta legislatia muncii si nu sunt folositi minori, din punctul de vedere al oamenilor legii, nu e nicio problema.
sursa foto: adevarul.ro