In vizor

VIDEO 43 de minute de sinceritate cu șeful IPJ Cluj. Ce legături are cu intelopii? Cum de a ajuns să lucreze într-un hotel? Ce a făcut la Ialomița? Ce probleme sunt în județ?

Ziar de Cluj a realizat un interviu exploziv cu inspectorul șef al Poliției Clujene, comisarul Mircea Ion Rus, cel despre care au apărut informații cum că ar fi un apropiat al lumii interlope.

Cum răspunde acelor acuzații?

Publicăm întregul interviu despre plecarea lui ”peste noapte” la conducerea IPJ Ialomița și întoarcerea la Cluj, jocurile de culise de la vârful IPJ Cluj, activitatea secțiilor de poliție din județ și multe alte informații bombă!

Mihaela Trif: Domnule Rus, aș dori să încep cu o întrebare care, cred eu, nu și-a găsit un răspuns public. Care sunt informațiile din spatele culiselor mutării dumneavoastră la IPJ Ialomița și cum v-ați simțit în seara în care ați aflat că veți fi detașat în alt județ?
cms. Mircea Rus:
 Nu cred neapărat că există un joc de culise care a determinat cumva plecarea mea la Ialomița. Vis-a-vis de modul în care am perceput informația la momentul în care am primit-o, vă dați seama că, practic, cumva lumea mea s-a prăbușit la acel moment. Aveam extrem de multe proiecte profesionale, personale în derulare. Proiecte care dintr-o dată se opreau. Dar, evident fiind un ofițer de carieră, fiind un militar la bază, pentru că până la un moment dat cariera noastră a fost sub imperiul armelor, ca să zic așa, am perceput-o ca atare, știam că trebuie să îmi fac datoria. Cineva probabil s-a gândit că este nevoie de mine, de experiența mea acolo, astfel încât fruntea sus, aerul în piept și mers înainte.

Mihaela Trif: Ce ați găsit la IPJ Ialomița? Cum descrieți perioada de acolo?
cms. Mircea Rus:
Îmi aduc și acum aminte că am ajuns într-o dimineață destul de noroasă, cred că aș fi spus eu, era puțin altceva față de ce eram obișnuit atunci când mergeam la mare. Singurele mele experiențe în ceea ce privește sudul țării erau de fapt drumurile la mare și nimic mai mult. Am trecut de nenumărate ori prin Ialomița, dar se pare că nu îmi dădeam seama de lucrul acesta. Ei, acum știu. Am ajuns acolo și a trebuit să o iau de la zero, a trebuit să învăț să cunosc lumea, a trebuit să învăț să îmi dau seama de fapt despre ce e vorba acolo. Repet, Ialomița – hai să fim realiști, am căutat informații despre Ialomița pe internet. Nu știam, spre rușinea mea, nici măcar care este reședința de județ, ce municipii sunt, ce orașe sunt. Cât despre problematica pe care am întâlnit-o acolo, evident că nu aveam cum să aflu din presă, de pe internet. Dar, cu timp și răbdare am aflat tot ceea ce trebuia să știu.
Este un județ cu o problematică extrem de amplă pe judiciar. Dacă mă întrebați pe mine, din experiențele pe care le am, și nu cred că sunt puține, dat fiind background-ul meu profesional, problematica pe judiciar este una dintre cele mai acute pe țară. Peste tot se vede la televizor, să văd la televizor imagini cu evenimente organizate de cetățenii de etnie rromă, evenimente care au un anumit specific, generează aglomerări foarte mari de persoane, sunt foarte gălăgioși, iar comunitățile de rromi de acolo sunt extrem de multe și extrem de numeroase. Prin prisma asta, problematica pe judiciar este puțin mai diferită față de ceea ce este la Cluj, sau în județele limitrofe, problematică cu care eu sunt obișnuit, dat fiind cooperarea foarte bună pe care în decursul anilor am avut-o cu județele despre care vă vorbesc. Judiciarul, acolo e piatra de încercare, ca să zic așa, în tot ceea ce ține, din punctul meu de vedere, evident, problematica în Ialomița. În rest, obișnuit.
Ajungând acolo am realizat că tot ceea ce se întâmplă acolo este ca o reacție la ce se întâmplă. Mă refer la Poliția care reacționează la ce se întâmplă. Adică trebuie o sesizare, trebuie un scandal ca Polița să reacționeze. Și atunci, hai să devenim proactivi. Hai să încercăm să oprim cauza care generează scandalul la care ”Poliția trebuie să…”. Hai să încercăm să facem Poliția să fie mult mai prezentă, să întărim autoritatea polițistului și ca atare a jandarmului, pentru că am conlucrat foarte bine cu jandarmii de acolo, dar asta este un alt subiect probabil, hai să întărim această autoritate. Ca și prin alte locuri și acolo, bineînțeles, au ultraje la polițist, la jandarm, doar că poate sunt mai serioase prin prisma modului în care sunt comise, decât sunt la noi.

Mihaela Trif: Sunt și tratate cu aceeași seriozitate?
Cms. Mircea Rus:
Da. Pentru că într-un final, în momentul în care unul de-al nostru e la pământ, cumva toți reacționăm la fel. Indiferent că e un polițist din Ialomița sau din Cluj, cred că la fel ne simțim. Și atunci a trebuit să impun o prezență masivă în localitățile respective, în comunitățile de cetățeni de etnie rromă și nu numai, peste tot unde erau probleme. Am identificat locațiile respective, din păcate erau foarte multe, și în fiecare săptămână, fără să creez un tipar anume, mă refer la o zi sau o oră, că era dimineață, seară sau în timpul zilei, am încercat să surprindem cu prezența noastră.

Mihaela Trif: Această impunere și surprindere a prezenței s-a făcut cu descinderi ale zecilor de mascați, cu elicoptere… din ce am văzut.
Cms. Mircea Rus:
Da, am folosit toate resursele pe care le aveam la dispoziție, pe care IGPR-ul le are la dispoziție. Mascații i-am folosit de fiecare dată. Că erau ai noștri de la Serviciul de Acțiuni Speciale de la Ialomița, că erau cei de jandarmi, pentru că au și ei trupe de intervenție, efective de intervenție, i-am folosit de fiecare dată. Gândiți-vă că acțiunile pe care le făceam în funcție de comunitățile, de numărul cetățenilor care erau acolo, niciodată nu a fost sub 100 de oameni. Adică foarte multe. Și acțiunile erau pe toate palierele. Pe ordine publică, pe rutieră, pe economic chiar, pentru că erau și obiective economice în zonă, pe absolut tot, pe judiciar nu mai vorbim. Prin prisma nenumăratelor dosare, sau nu neapărat număratelor dosare, dar dosarelor care existau practic, am fotografiat și amprentat sute de persoane, tocmai ca să încercăm să găsim autori în diversele fapte în care mai erau urme papilare apte. În felul acesta ne-am făcut simțită prezența, fiecare polițist din zonă, pentru că evident că participau la acțiuni polițiștii din zonă, a văzut ce mai are în parohie, pe românește spus. Nu că nu ar fi cunoscut, dar se impuneau și ei mult mai bine. Nu mai vorbim de alimentarea bazelor noastre de date și așa mai departe. Cât despre momentele în care am folosit elicoptere, da, într-adevăr a fost un impact deosebit, era o zonă mai specială, comuna Bărbulești, care era un ”Cui al lui Pepele”, da, pentru că cetățenii de acolo, foarte numeroși, foarte vocali, mergând poate până la agresivitate, eu nu m-am întâlnit cu un aspect de genul acesta, mă refer la agresivitate, nu spun neapărat cp prin prisma a ceea ce am făcut, dar cred că a contat foarte mult asta.

Mihaela Trif: Înainte de mutare au apărut câteva materiale în presă în care erați prezentat ca fiind un apropiat al lumii interlope. Aș dori puțin să vorbim despre cum vedeți dumneavoastră relația dintre polițiști și interlopi și să ne spuneți de ce nu ați combătut acele informații.
Cms. Mircea Rus:
După cum bine știți din CV-ul meu, care este public, poate să îl consulte oricine, 18 ani am lucrat în structurile de poliție judiciară – profil investigații criminale. 18 ani. Nu au fost deloc puțini, e o viață de om până la urmă. Bineînțeles că prin prisma profilului pe care îl aveam ca și ofițer de poliție, și cu precădere formația mea la bază este ofițer care a cercetat infracțiuni săvârșite prin violență, am cunoscut nenumărați oameni, nenumărate elemente ale lumii interlope, hai să spun așa. Deși cred că în Cluj e puțin cam mult spus lume interlopă, eu cred că prin ceea ce facem asigurăm un climat suficient de bun ca să nu vorbim neapărat despre lume interlopă. Mie mi se pare că termenul ar trebui să fie mult mai serios cumva. Poate mă înșel, poate nu. Evident că i-am cunoscut pe cei mai mulți dintre ei. Foarte mulți dintre cei care sunt menționați azi, ba pe la colțuri, ba prin mass-media, pe foarte mulți dintre ei i-am cunoscut de când erau foarte tineri. De fiecare dată când am avut probleme și de fiecare dată când i-am prins asupra faptului evident că i-am închis. Pe foarte mulți dintre ei, foarte mulți dintre ei au suferit condamnări prin prisma dosarelor penale instrumentate de mine sau de cei pe care i-am coordonat în momentul în care am ajuns șef la judiciar în Cluj-Napoca. Relația noastră, dacă se poate vorbi despre o relație, întotdeauna a fost bazată pe respect. Eu sunt ceea ce sunt, sunt polițist, ei și-au asumat cariera cu ghilimelele de rigoare pe care o aveau. Niciodată, dar absolut niciodată nu am lăsat să se întrepătrundă lucrurile acestea. Niciodată, vă rog să mă credeți. Cum se spune, eu dorm liniștit noaptea. Foarte liniștit, nu am nicio problemă. Într-adevăr sunt foarte multe povești despre relația mea ba cu unul, ba cu altul, ba relații de rudenie, ba tot felul de lucruri. Exclus. Nu se pune problema de așa ceva. Adică relația pe care o am eu cu ei este una pur profesională. Atât. Am trecut de momentul în care eram ofițer de judiciar, șef la judiciar până la urmă, și am ajuns inspector șef. Evident că relațiile mele, sau întâlnirile mele, chiar profesionale cu acele elemente ale lumii interlope s-au încheiat. Nu mai este treaba mea. Sunt alții care trebuie să își facă treaba în ceea ce îi privește. Evident că dacă aș afla o informație în legătură cu una dintre acele persoane aș exploata-o ca atare prin structurile pe care le am în subordine. Până la urmă sunt tot polițist la bază, până la urmă tot îmi iubesc meseria și până la urmă tot țin cu dreptatea. Să ne înțelegem, adică nu e ca și cum aș închide ochii și aș spune: „nu, eu nu vreau să mă amestec în asta”. Dar, cariera mea s-a schimbat. A trebuit să îmi adaptez din nou atât viața personală, cât și cea profesională la ceea ce sunt acum și nu am o problemă cu asta. Este o evoluție în viața fiecăruia sau pur și simplu stai pe loc, dar eu cred că în viața mea a intervenit o evoluție, astfel încât o tratez ca atare și nu îmi permit să mă joc cu asta. Deci, lucrurile care se scriu în presă despre mine s-au scris de nenumărate ori. Doar că știrea de azi va deveni știrea de ieri, poimâine va deveni știrea de alaltăieri. Eu nu mi-am făcut neapărat un țel în a încerca sa le combat, deși am avut de câteva ori intenția să le combat în instanță, pentru că până la urmă îmi afectează renumele, probitatea profesională, îmi afectează cumva subminându-mi autoritatea față de colegii mei, dar colegii mei mă cunosc, știu ce sunt. Oamenii cu care lucrez știu ce sunt. Nu am afaceri cu genul acesta de oameni. Fișa mea de avere, foaia mea de avere este publicată peste tot. Sunt exact ceea ce vedeți.

Mihaela Trif: Cum comentați informațiile pe surse că doi factori principali au dus la mutarea dumneavoastră la Ialomița: o intervenție din partea adjunctului Constantin Ilea, comisar adjunct al Poliției Cluj, și aceste materiale care vă prezentau ca fiind apropiat al interlopilor?
Cms. Mircea Rus:
Nici într-un fel. Pentru că e vorba de coleg de-al meu. Eu nu mi-am atacat niciodată colegii și am impresia că lucrurile acestea ar trebui să fie cumva reciproce. Nu le-am comentat, nu le… Este colegul meu, el și mulți alții. Ne facem treaba, pentru că până la urmă, pentru mine, ceea ce contează este să meargă foarte bine Inspectoratul și ca atare să fie o siguranță cât mai mare pentru cetățenii din județul Cluj. Deci nu am o problemă cu asta.

Mihaela Trif: Ați stat la Ialomița aproximativ două luni și jumătate, dacă nu mă înșel. Bineînțeles că la Cluj lucrurile au fost preluate de către comisarul Ciprian Rus, actual șef al Poliției Municipiului Cluj-Napoca, despre care se știa că este un apropiat de-al dumneavoastră. Aș dori puțin să discutăm despre cum ați văzut dumneavoastră că el a condus IPJ-ul în lipsa dumneavoastră, despre mutările pe care le-a făcut în structurile și în secțiile de poliție din județ și de ce nu s-a consultat cu dumneavoastră când a luat aceste decizii?
Cms. Mircea Rus:
Vedeți cum e? Eu în momentul în care am ajuns la Ialomița am decis să mă rup de tot ceea ce însemna IPJ Cluj, pentru că nu prea puteam să le duc pe toate. Era o problematică, după cum vă spuneam, extrem de vastă acolo. Și era vorba de dorul de casă, nu neapărat dorul de IPJ Cluj, hai să fim serioși, mi-am lăsat copilul aici, mi-am lăsat familia aici. A fost altceva. Într-adevăr, de Rus Ciprian mă leagă o relație de foarte mulți ani. Noi ne cunoaștem din perioada Academiei de Poliție, dacă îmi aduc bine aminte undeva prin 97 ne-am cunoscut și bineînțeles că am conlucrat profesional în toți acești ani. Faptul că el a fost lăsat la comanda inspectoratului și faptul că a făcut mai multe mutări, a luat mai multe decizii, până la urmă a fost prerogativa lui. Nu am eu cum să o comentez de niciun fel, nu m-au deranjat câtuși de puțin. El a făcut ceea ce a considerat de cuviință. Acum, dacă a făcut ceva ce nu e la locului lui, asta este o altă poveste. Și în contextul în care s-ar constata așa ceva, cel mai probabil că ar putea fi luat la întrebări. Nu de mine, de alții, fără cea mai mică problemă. Dar nu aș închide ochii dacă cumva s-ar întâmpla. Dar nu a fost cazul până în momentul de față. Cât despre proiectele care se aflau în derulare, evident că ele au mers mai departe. Avem acel proiect pe fonduri europene care încă se află în derulare, privind reabilitarea energetică a Poliției Municipiului Cluj-Napoca, respectiv a Inspectoratului de Poliție Județean Cluj. Proiectele merg mai departe, suntem  în grafic cu lucrările și cu tot ce trebuie. Cam atât…

Mihaela Trif: Rămânem puțin în zona executivului IPJ și aș vrea părerea dumneavoastră vis-a-vis de afirmația că anumite numiri se fac politic vorbind, că există o presiune de a face pe plac politicului sau ”Bucureștiului” și că există riscul că dacă nu te spui să fii mutat. Mai există acest fenomen în Poliția Română?
Cms. Mircea Rus:
Eu nu am simțit asta. Nu am resimțit asta nici măcar odată. Până la urmă, eu am profitat cumva de un context favorabil în momentul în care am putut participa la concursul pentru șefia inspectoratului, prin prisma căruia s-au pensionat foarte mulți colegi de-ai mei, colegi cu funcții de conducere. Asta se întâmpla în 2017, dacă îmi amintesc bine, și a urmat o perioadă destul de lungă de timp, un an și ceva, timp în care foarte multe funcții de conducere au fost ocupate prin împuternicire și însumau undeva la 90% din funcțiile de conducere. Cât despre, deci asta vă spuneam, nu erau foarte mulți probabil care să întrunească toate condițiile de vechime, toate condițiile de experiență într-un final, pentru că eu am fost șef la judiciar în Cluj-Napoca aproximativ 12 ani, ceea ce nu foarte puțin. Adică eu cred că experiența mea managerială este destul de serioasă ca să mă poată recomanda pentru așa ceva. Cât despre presiuni vis-a-vis de a face numiri din postura aceasta pentru funcții mai mici sau mai mari din inspectorat nu mi s-a cerut niciodată asta și bineînțeles că nu cred că s-ar pune problema vreodată.

Mihaela Trif: S-a relocat temporar IPJ-ul. Din informațiile pe care le dețin, înainte să plecați la Ialomița era vorba ca IPJ-ul să fie mutat într-o locație adecvată. Cum ați ajuns să aveți biroul într-un hotel de pe Calea Turzii? 
Cms. Mircea Rus:
Au fost mai multe locații care au trebuit să fie luate și care au fost luate în considerare, din câte știu eu. Sincer să fiu, de când m-am întors am luat lucrurile ca atare. Asta a fost procedura de achiziție, hotelul a fost cel care a câștigat concursul generat de procedura de achiziție. A fost declarată câștigătoare oferta respectivă. Nu mi-am pus întrebarea ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat. Repet, am luat lucrurile ca atare și cam asta a fost. Cât despre celelalte locații, sincer vă spun că nu am apucat să le văd pe niciuna dintre ele. Ideea de a se muta inspectoratul..

Mihaela Trif: Eu știu de o clădire de birouri care se preta…
Cms. Mircea Rus:
A fost într-adevăr o clădire de birouri undeva în zona centrală care s-ar fi pretat la așa ceva, dar, repet, până la urmă a fost o procedură de achiziție care eu cred că s-a dus … nu m-am uitat peste hârtii. Hârtiile cred că sunt asumate cu certitudine de către cei care au făcut evaluarea ofertelor și bineînțeles de către cei care au semnat contractul de închiriere. Că sunt la un hotel, până la urmă, e vorba de un spațiu în care pot să îmi desfășor activitatea și bineînțeles, repet, o iau ca atare. E o chestiune temporară. Să sperăm că ne ducem proiectul cât mai repede la capăt și dacă ne încadrăm în termen, ceea ce e foarte probabil, până la sfârșitul anului viitor suntem înapoi în casa noastră.

Mihaela Trif: Și până atunci rămâneți în hotel?

Cms. Mircea Rus: Din câte știu eu, contractul de închiriere este până în..

Mihaela Trif: …decembrie anul acesta.

Cms. Mircea Rus: Da, până în decembrie anul acesta. Rămâne să vedem. Suntem în octombrie, timp este. Dacă este așa cum trebuie să fie, o să mă consult și eu cu colegii mei pentru că nu sunt singurul blocat acolo care și-a schimbat biroul și dacă totul e în regulă nu văd de ce nu.

Mihaela Trif: Dacă tot suntem la locație, aș dori să vă întreb cât de mulțumit sunteți de activitatea din secțiile locale din Cluj-Napoca și cele din județ?
Cms. Mircea Rus:
Chiar vorbeam zilele acestea cu un coleg de-al meu, chiar și cu domnul prefect, suntem extrem de greu încercați în perioada aceasta. Dacă se spune despre medici că sunt în linia întâi, pe noi ne duce undeva către linia zero. Cred că nimeni nu își dă seama de efortul incredibil la care sunt supuși polițiștii, jandarmii, poliția locală. E ceva aproape inuman. A fost perioada stării de urgență și aceea a fost cea mai ușoară perioadă pentru noi. Pentru că erau sistate toate activitățile procedurale, lumea nu avea voie pe străzi. Nu erau, nu funcționa nimic – din păcate, pentru că nu e de dorit să se întâmple asta. Nu aveam intervenții la elemente de nu-știu-care. Nu aveam cercetări la fața locului. Toată lumea era acasă. Făcea la un moment dat un coleg de-al nostru o glumă zicând: „dacă cuiva i se sparge locuința cred că îl putem amenda de ce nu a fost acasă”. Colegii mei sunt foarte greu încercați. De acord, suntem obligați până la urmă, este în sarcina noastră să verificăm respectarea regulilor vis-a-vis de combaterea fenomenului pandemiei. Asta e treaba noastră. Clar. Dar pe lângă asta avem de făcut o sumedenie de alte lucruri. Viața și-a reintrat puțin pe făgașul normal. Activitățile procedurale își continuă derularea. Sunt dosare cu termene, sunt persoane vătămate care așteaptă dreptate, sunt infractori care așteaptă să fie prinși sau nu. Dar e greu. Este foarte foarte mult timp. Sunt zeci de ore suplimentare făcute, evident sunt plătite, dar nu e o problemă asta. Până la urmă cred că se ajunge la o saturație. Și stau și mă gândesc oare când ajungem la asta, dacă nu cumva am ajuns deja la asta și mergem din inerție. E greu.

Mihaela Trif: Mă gândesc a fost și mai greu pentru cei de la Rutieră, care au ieșit în străzi și mai mult decât o făceau în trecut…
Cms. Mircea Rus:
De ieșit au ieșit în stradă absolut toți. Că e vorba de Judiciar, structuri operative, Rutieră, Ordine Publică, toată lumea a ieșit în stradă pe perioada stării de urgență. Într-adevăr după aceea au rămas în stradă Ordinea Publică cu Rutiera, dar de asemenea judiciarul își aduce aportul, economicul își aduce aportul. Toată lumea concură la ceea ce trebuie să fie.

Mihaela Trif: Cât de mulțumit sunteți de activitatea secțiilor din județ?
Cms. Mircea Rus:
Eu sunt foarte mulțumit. Credeți-mă, pentru că, evident, consultând de fiecare dată statisticile pe care le avem suntem într-o scădere accelerată pe tot ce presupune infracționalitate. De la infracționalitatea sesizată, suntem bine. Infracționalitatea stradală, de asemenea, stăm incredibil de bine. Infracțiunile grave, tâlhării, de asemenea suntem în scădere drastică. Deci totul e așa cum ar trebui să fie din punctul acesta de vedere.  
Mihaela Trif: Ce probleme de atitudine mai există printre polițiștii din Inspectoratul Județean Cluj și cam ce măsuri luați pentru a îmbunătății comunicarea dintre polițiști și cetățeni?
Cms. Mircea Rus:
În momentul în care în 2018 eu am venit la conducerea inspectoratului am făcut un tur de forță prin prisma căruia am încercat să cunosc cât mai mulți polițiști din județ. Bineînțeles, în Cluj-Napoca nu era o problemă pentru că sunt băștinaș, dar era vorba mult și de celelalte structuri. Un tur de forță destul de serios. Peste tot am încercat să le sugerez oamenilor, să le recomand să fie cât mai transparenți, să fie cât mai comunicativi cu oamenii, să fie cât se poate de empatici pentru că omul nu vine la Poliție de nebun, omul vine pentru că are o problemă. Să fie politicoși, să învețe să spună ”te rog” și ”mulțumesc”, chiar și între ei, pentru că respectul trebuie să fie reciproc, dar de undeva tot trebuie să pornească, și alte asemenea lucruri. Eu cred că, cumva lucrurile merg spre bine. Întotdeauna există momente în care se poate îmbunătăți…întotdeauna există cetățeni nemulțumiți prin prisma faptului că polițistul nu a fost suficient de politicos, să zicem într-o variantă simplă, cu ei. De acord, doar că uneori ar trebui să înțelegem și polițistul. Intervine la zeci de evenimente într-o zi, Cluj-Napoca este un oraș, județul Cluj este un județ care are foarte multe intervenții la evenimente. Poate polițistul acela e obosit, poate e tracasat, poate pur și simplu are o zi proastă. Bineînțeles asta nu trebuie să îl împiedice să fie așa cum tocmai spuneam, dar eu cred că suntem pe drumul cel bun. Sunt foarte mulți tineri. Cred că ei aduc un suflu nou. Cred că ei pot să schimbe percepția, imaginea despre Poliție dacă e una proastă. Dacă e una bună poate o pot îmbunătății. Dar întotdeauna este loc de mai bine.

Mihaela Trif: În continuare există un deficit de personal…
Cms. Mircea Rus:
Da. Deficitul de personal de la IPJ Cluj este aproximativ la fel cu cel din întreaga țară. Undeva către 20% la sută, din păcate.
Mihaela Trif: Ceea ce înseamnă mai puține locuri dacă luăm procentul locuitori și structuri din alte județe.
Cms. Mircea Rus:
Nu vă înțeleg.
Mihaela Trif: În sensul că dacă aici avem un procent de deficit, comparat cu Sălajul nu vorbim de polițiști mai puțini, ci vorbim dimpotrivă de o acoperire mai mare însă există posturi care nu au fost ocupate.
Cms. Mircea Rus:
Da. De exemplu, ați adus în atenție Sălajul, este un inspectorat și un județ mult mai mic. Cred că are undeva la vreo 200 și ceva 300 de mii de locuitori. Clujul are pe hârtie 7-8 sute de mii, pentru că de facto cred că ne apropiem de milion fără cea mai mică problemă. Clujul are 1.500 de polițiști, grosso modo, Sălajul cred că are undeva pe la 5-600. Evident că procentul de 20% din 600 nu e același cu procentul din 1.500, dar peste tot se fac eforturi. Absolut peste tot se fac eforturi. Cu școlarizări accelerate, cu încadrare din surse externe. Poate nu ar fi rău să se mai întâmple lucrul acesta pentru că au fost nenumărate cazuri în care polițiștii încadrați din sursă externă s-au dovedit a fi foarte buni și foarte utili, asta fără nici cea mai mică discuție.

Mihaela Trif: Cum vedeți instituția Poliția Locală și relația dintre angajații MAI și polițiștii locali?
Cms. Mircea Rus:
Dacă se poate spune, cred că pandemia aceasta a avut și un lucru bun. Poliția Locală, trebuie să recunoaștem, începe să devină o forță. Asta e cu certitudine. Începe să aibă atribuții din cele mai diverse. Faptul că a venit starea de urgență, apoi starea de alertă prin prisma cărora Poliția Locală ne este subordonată operativ a fost un lucru bun. Oricum exista o cooperare, cel puțin în județul Cluj, în alte părți nu prea știu cum e, în afară de Ialomița unde de asemenea colaborarea era foarte bună. Dar acum, prin prisma acestori stări de urgență și alertă ei au ajuns să lucreze împreună în patrule mixte și cred că au început să învețe unii de la alții. Cred că Poliția Locală ca atare a început să … știți cum e, întotdeauna într-o echipă când unul e mai bun decât celălalt, sau chiar într-un cuplu, când unul e mai bun decât celălalt îl trage pe celălalt în sus. Mie îmi place să cred lucrul acesta și cred că am învățat unii de la alții foarte multe.
Mihaela Trif: Asta pornind de la petiții online pornite de polițiști prin care se cerea desființarea Poliției Locale. Exista o invidie, un conflict…
Cms. Mircea Rus:
Într-adevăr există o invidie exacerbată prin prisma veniturilor pe care le au. Eu nu comentez asta. Pe mine mă interesează ca județul Cluj, cetățenii județului să fie în siguranță. Iar dacă prin prisma folosirii Poliției Locale, pentru că repet sunt mulți, pot fi folosiți, ne pot ajuta enorm în tot ceea ce facem, dacă prin prisma folosirii lor, prin prisma creării unor patrule mixte putem să ne atingem dezideratul acesta, de ce nu?
Mihaela Trif: Drogurile și consumul acestora. Care este situația în județul Cluj în prezent?
Cms. Mircea Rus:
Întrebarea aceasta cred că ar fi mai potrivită pentru cei de la Crimă Organizată. Ei nu îmi sunt subordonați, sunt asigurați de IPJ Cluj doar din punct de vedere administrativ logistic.
Mihaela Trif: De foarte multe ori persoanele care consumă droguri sunt depistate de către polițiștii de la Ordine Publică…
Cms. Mircea Rus:
Da, într-adevăr constatările pe care noi le facem sunt trimise cu celeritate către cei de la Crimă Organizată, care bineînțeles aleg într-un fel sau altul să le instrumenteze, asta e problema lor. Dar în permanență facem informări despre consumatori de droguri, rețele, nu are importanță, oricum ideea este că lucrăm cu cei de la Crimă Organizată. Situația din Cluj-Napoca, din județul Cluj, nu aș putea spune că este una explozivă. Fenomenul există. Aia e cu certitudine. Cred că nu poate nimeni să nege lucrul acesta. Din câte vorbeam la un moment dat cu cei de la Agenția Națională Antidrog, din păcate, vârsta de la care tinerii încep să consume droguri a început să scadă. Adică vorbim de copii care de la 12-13 ani încep să consume droguri, ceea ce e regretabil. Dar noi ne facem treaba inclusiv pe prevenire, în școli, mai ales că acum s-a creat Biroul pentru Siguranța Școlară. Avem Biroul pentru Prevenirea Criminalității și ne facem treaba și din punctul acesta de vedere. Evident, conlucram de fiecare dată cu ei. Întotdeauna punctul maxim, punctul culminat al colaborării noastre l-a reprezentat festivalurile UNTOLD și ELECTRIC CASTLE, unde am fost o echipă și am lucrat ca atare. Nu neapărat din prisma faptului că participau mulți străini, consumul de droguri e o realitate în toate țările din Europa și din lume, dar erau evenimente cu o acumulare foarte mare de persoane, evenimente unde prin prisma distracțiilor și a entertainmentului care era furnizat, probabil că oamenii simțeau cumva nevoia să consume și alte tipuri de substanțe care să-i facă să se simtă mai bine decât un pahar de alcool ar face-o. Nu știu să vă spun, dar ideea este că au fost numeroase constatări prin comunicatele pe care le-am dat, au fost destul de multe constatări de fiecare dată.

Mihaela Trif: Anul acesta ați întâmpinat mai multe provocări. Am văzut drone în timpul stării de urgență. Clujul a fost un județ care la un moment dat a supravegheat cetățenii prin intermediul unor drone. Cum a fost acea acțiune?
Cms. Mircea Rus:
A fost într-adevăr o acțiune frumoasă derulată sub autoritatea Instituției Prefectului. Eu le spun de multe ori colegilor mei: nu sunt cel mai deștept, nu dețin adevărul absolut de nicio culoare, dar știu să văd o idee bună. Ideea nu neapărat a fost a mea. Ideea cu dronele utilizate de poliție se observă peste tot în reality show-uri, prin State, toată lumea folosește drone, sunt extraordinar de bune. Și IGPR-ul are un compartiment dedicat care folosește așa ceva. Noi eram puțini și suntem în continuare puțini pentru a supraveghea zonele aglomerate gen supermarket-uri sau zonele de trafic intens. Am primit o ofertă din partea unui cetățean cu care am și încheiat un protocol de colaborare, care ne-a pus la dispoziție aparatura și serviciile sale în mod gratuit. Inclusiv domnul prefect a considerat că este o idee foarte bună și atunci am pus-o în aplicare. Colegii mei și-au făcut treaba foarte bine, pentru că acea persoană trebuia să fie supravegheată și trebuia că absolut toate activitățile să respecte prevederile legale pe protecția datelor cu caracter personal, ceea ce s-a și întâmplat. Într-adevăr a avut un impact deosebit. E puțin ciudat să auzi din cer cum se aude o voce care îți spune să fii atent, să ai grijă. Dar ideea a fost foarte bine primită de clujeni. Chiar am văzut reacții în apropierea supermarketurilor unde drona era aproape de sol și prin sistemul audio pe care îl avea le cerea să păstreze distanța socială. Reacții frumoase. Clujenii sunt faini! Aia e clar.

Mihaela Trif: Din câte știu urmează să primiți mai multe camere de supraveghere în Cluj-Napoca. Polițiștii de la Rutieră și cei de la Ordine Publică au fost deja dotați cu body-cam-uri și vă folosiți intensiv de supravegherea video. Era o necesitate? Nu mai exista credibilitatea polițistului și se impunea o probă imbatabilă? Sau vorbim doar de o evoluție tehnologică implementată peste tot?
Cms. Mircea Rus:
Cred că vorbim de puțin din ambele. Județul Cluj este un județ cu potențial financiar. Ideea cu body-cam-urile ne-a venit în urmă cu ceva vreme și am obținut imediat, fără cea mai mică discuție, sprijinul necondiționat al domnului primar Emil Boc. Beneficiind de sprijinul primarului și a Consiliului local, a celorlalți primari de municipii din județ, ideea s-a materializat. Am primit în comodat de la Poliția Locală Cluj-Napoca undeva la 140 de body-cam-uri. De asemenea și celelalte primării: Huedin, Turda, Dej au achiesat la idee și au cumpărat și dânșii camere cu care și-au dotat parte din Poliția Locală pe care o aveau la dispoziție și parte dintre colegii noștri. Am devenit în felul acesta primul inspectorat din școală care a dotat, pentru că erau dotați și cei de la Rutieră și cei de la Ordine Publică… o majoritate. Ulterior, prin prisma achizițiilor făcute de IGPR am primit încă un rând de body-cam-uri astfel încât toți polițiștii din județul Cluj sunt dotați cu așa ceva. Spuneați că poate este nevoie de așa ceva, pentru că polițistul poate nu mai are credibilitate.
Mihaela Trif: Vă întreb. Eu mă raportez și la faptul că există foarte multe contestații în instanță…
Cms. Mircea Rus:
Din punctul meu de vedere, ceea ce spune un polițist sau ceea ce constată un polițist ar trebui să fie SFÂNT, pornind de la premisa că este omul Legii, că aplică Legea. Într-adevăr există și uscături, dar până la urmă pădure fără uscături niciodată… e un vechi proverb popular care își găsește aplicabilitatea peste tot. Dar până la urmă, imaginile video sunt considerate ”Regina Probelor”. Pe de altă parte, în momentul în care polițistul dotat cu un body-cam îl avertizează pe cetățean că este filmat audio video vă rog să mă credeți că în acel moment totul se termină. Foarte puține sunt cazurile în care persoana cu care intră în contact ar avea tendința să fie agresivă, să nu se supună indicațiilor pe care i le dă polițistul. Deci pentru noi este un câștig incredibil. Plus că în instanță, fiind filmate evenimentele la care polițistul participă cu acele body cam-uri vă dați seama că cele mai multe acțiuni deschise de persoanele care se consideră vătămate sunt din start decăzute.
Mihaela Trif: Cum credeți că veți încheia acest an din punct de vedere al problematicii cu pandemia?
Cms. Mircea Rus:
Nu aș vrea să dau un pronostic, pentru că până la urmă nu este treaba mea. Instituția Prefectului este cea care gestionează această situație, dar lucrurile nu sunt prea bune. Tocmai au fost adoptate hotărâri în județul Cluj care reglementează portul măștii în apropierea zonelor de învățământ, s-a sistat activitatea anumitor agenți economici din Gherla și Dej prin prisma incidenței de peste 1,5 infectați la mie a cazurilor de coronavirus. Probabil că se va ajunge și în Cluj-Napoca la același lucru, iar noi vom fi instrumentul pentru verificarea respectării hotărârilor pe care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj le va adopta. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *