Mai mulți membri din Composesoratul „Piatra Grăitoare” Răchițele, asociație condusă de vărul primar al lui Emil Boc, preotul controversat Teodor Boc, se plâng că și-au luat țeapă și nu mai primesc sumele cuvenite, fiind mințiți cu proiecte care nu se realizează. Oamenii susțin că Teodor Boc a oprit o parte din banii care trebuiau alocați membrilor composesoratului, invocând proiecte pe care nu le-a demarat de ani de zile: sediu pentru composesorat, cheltuieli fictive pentru dezvoltatre, etc.
Primarul comunei Mărgău, din care face parte și localitatea Răchițele, are părinții membri în composesorat, dar susține că nu știe nimic despre scandalul din localitate, ori despre existența unor probleme referitoare la managementul pe care îl aplică preotul „șmecher”.
Reales prin tertipuri
Ultima dată când s-a reconfirmat mandatul preotului Boc în conducerea Composesoratului „Piatra Grăitoare” au fost prezenți doar 38 de oameni, asociația fiind înființată din aproape 150 de familii. Deși erau prezenți prea puțini membri, preotul a declarat că la ședință au fost majoritatea celor care fac parte din asociație.
„Composesoratul a fost înființat din aproximati 148 de familii. O parte din membri și-au vândut dreptul composesoral și așa s-a ajuns ca unii să aibă mai multe poziții. La începutul anului 2020 a fost convocată ședința de composesorat cu o prezență de 38 de persoane. Președintele a luat hotărârea că ședința este statutară pe motiv că sunt perosane cu mai multe poziții. S-a ridicat în picioare și a menționat persoanele cu mai multe poziții, ajungând la concluzia că sunt 60 de poziții. Dar nici în acest caz ședința nu era statutară”, explică Traian Suciu, unul dintre membri composesoratului.
Adevăratul scandal vine de la bani
„La ședință ne-a informat că ne dă dividentele din anul 2019, în sumă de 500 de lei pe poziție. Am cerut darea de seamă și am constatat că mai rămâne în contul asociației suma de 177.740 lei. Am cerut să ni se dea și suma respectivă, dar ni s-a spus că nu ne-o dă pe mpotib că va face o sală de conferințe și un sediu composesoral.
S-a suspus la vot propunerea și s-au opus doar patru persoane. Atunci. Nici măcar n-a întrebat dacă există persoane care doresc să se abțină la vot, iar la votul pentru nu au mai fost numărați cei care au ridicat mâna. Timpul a trecut și nimic nu s-a făcut.
Am adunat semnături și acum majoritatea vor să își primească banii, nu doresc să se construiască nici sala de conferințe, nici sediul composesoratului. Am adunat semnături de la 66 de familii, echivalentul a 81 de poziții. Toți își vor banii. Ar fi fost mai multe semnături, dar nu am avut lista cu noii mebri, am cerut-o de la preot, da nu mi-a dat-o, pe motiv că sunt date confiențiale. Am cerut doar numele, nu alte date de identitate”, mai explică Suciu.
Preotul pusese planul la cale în detaliu: sala de conferințe și sediul urmau să se facă pe un teren pe care Parohia să-l vândă composesoratului pe care îl conduce. Tranzacția a avut loc, dar nu se știe suma cu care Composesoratul „Piatra Grăitoare” a cumpărat terenul de la Arhiepiscopia Cluj.
„Pentru a putea face sediul și sala de conferințe, președintele fiind și preot în sat a vândut o bucată de teren din proprietatea parohiei spre composesorat fără să întrebe enoriașii, luând hotărârea numai cu consilierii parohiei, care acceptă orice ar zice părintele. În acest caz este posibil să fie confilict de interese după părerea mea, fiind preot și președinte de composesorat în același timp.
Pe parcursul anilor au fost opriți mai mulți bani pe motiv că se face un platou pe terenul composesoratului și un pod peste apă. Nu s-a realizat nimic și banii s-au pierdut. Pe terenul composesoratului nu s-a dorit să se facă nimic, deși s-a propus inclusiv accesarea de fonduri europene.
Sunt persoane care nu au plătit suma de 30.000 lei, iar aceștia au fost trecuți membri. Persoanele în cauză sunt chiar părinții preotului. Există o familie care deși a plătit taxa și nu a primit dividente în toți acești ani, părinitele a trecut-o că datorează taxa, până când s-au confruntat tabelele și s-a constatat că suma fusese achitată. La înființare s-a adunat suma de 4,5 miliarde, iar în statut se precizează suma de 2 milioane și ceva”, a mai explicat băbatul din Răchițele.
Varianta preotului: „Eu vreau să fac, iar unii îmi pun bețe în roate”
Am luat legătura cu edilul din Mărgău, primarul Mircea Suciu, pentru a afla ce știe despre conflictul de la Răchițele. Primarul s-a abținut de la comentarii pe motiv că „nu e grădina mea”. Astfel, următorul telefon, l-am dat vicelui, care atunci când a auzit despre ce subiect dorim să discutăm cu el, s-a dat ocupat și a promis că revine. N-a făcut-o.
Preotul în schimb, „vedeta materialului” ne-a răspuns la telefon și a prezentat o variantă total diferită de cea expusă de Traian Suciu: „Nu că vreau să mă laud, dar vreau să fac pentru comunitate. Alții toată viața au știut doar să pună bețe-n roate”. Părintele Teodor Boc își cam cunoaște dușmanii din composesorat, dar susține că n-are ce să facă decât să meargă mai departe cu planurile sale, de care ar beneficia comunitatea din Răchițele, comuna Mărăgău: o sala de confernțe „unde să joace și copiii un șah”, un sediu pentru asociație „că din 2000 nu a existat așa ceva” și un cimitir pentru că „nu mai e loc în cel vechi, iar cât sunt eu părinte nu vom dezgropa oase, dinți și unghii să facem loc pentru alți decedați”.
„Acele senmnături pentru restituirea banilor au fost obținute prin constrângeri și amenințări. Undeva la vreo trei indivizi, membri din asociație au făcut rost de ele, inclusiv de la persoane care nu mai sunt în comună să știe ce și cum. Eu am vrut să facem ceva pentru comunitate. Terenul e cumpărat, studiul geo e gata, certificatul de urbanism la fel, acum suntem la proiectare. O sa fie singura clădire din Huedin care va fi în totală legalitate. De asta durează atâția ani. Știu că sunt oameni precum Suciu Traian și Viorel. Sunt câțiva care toată viața lor vor doar să consume și atât. Treptat am acumulat niște bănuți pentru investiții. De 40 de ani mă lupt ca să rămână ceva în urma mea. Avem 154 de membri în composesorat. Lista cu semnăturile pentru restituirea banilor a fost luată prin constrângere, luată prin amenințări. Sunt trei persoane care tot fac presiuni. De 20 de ani, de când se dau mici dividente, în acest composesorat nu s-a investit nimic, deși avem obligația prin statut ca 20 % din venit să îl folosim ca și sponsorizări pentru comunitate. Niciun leu n-am reușit să dăm. Am făcut niște demersuri și am obținut niște compensații din sentințe judecătorești. Acei bani vreau să îi investim. Acești bani nu provin din uzufructul composesoratului, al pădurii respective, ci luați în urma unor decizii judecătorești. Banii se află în bancă. Avem contabil. Cred că e singurul composesorat care trece totul prin cont. Niciun leu n-a fost vreodată în buzunarul unei terțe părți. Tot ce obținem prin licitații de pe urma pădurii intră în contul bancar”, arată preotul Teodor Boc.
Acesta mai susține că lista cu membri este publică și o va furniza oricărei persoane care o solicită. Noi am solicitat-o și o vom publica în material, dacă preotul se ține de cuvânt.
Referitor la terenul vândut din parohie către composesorat, preotul susține că a găsit o variantă excelentă să împace nevoile bisericii și cele ale comunității.
„Biserica avea nevoie de un teren pentru un nou cimitir. Composesoratul s-a ales cu un teren de peste o mie de metri pătrați de la Parohie, teren intravilan cu utilități, la prețul de 7 euro/mp. Arhiepiscopia a fost de acord cu tranzacția și mi-a pus condiția să achiziționez un alt teren din banii respectivi. Așa am reușit să cumpăr locul pentru noul cimitir, situat fix la buza celui vechi, iar composesoratul s-a ales cu o parcelă cu ieșire la drum și bine poziționată”, a mai precizat preotul.
În cele din urmă, întrebat dacă părinții lui au achitat taxele de înscriere în composesorat, preotul susține că nu mai ține minte, dar că nu așa ar trebui să se pună problema.
În altă ordine de idei, conflictul poate fi rezolvat simplu: schimbată conducerea Composesoratului „Piatra Grăitoare” Răchițele. Însă părintele nici nu vrea să audă de așa ceva: „acum cu pandemia sunt interzise adunările, altfel, îi chemam în ședință și lămuream tot acolo”.