Din oras

Valentin-Maxim Oros, noul director de la Colegiul "George Cosbuc": "Nu am venit cu gandul de a rasturna lucrurile care functioneaza deja"

Unul dintre cele mai bine cotate scoli din Cluj, Colegiul National „George Cosbuc” are de putina vreme un nou director. Acesta a acordat un interviu pentru Ziar de Cluj in care a marturisit care sunt provocarile cu care se confrunta unitatea, ce vrea sa imbunatateasca si care este „secretul” atractivitatii acestei scoli. Devotat meseriei de dascal, Valentin-Maxim Oros crede ca daca nu ai chemare pentru asta nu rezisti la catedra. In prag de an scolar si in plin santier pe strada Aveam Iancu, colegiul este in pericol sa fie din nou in centrul unor blocaje uriase de trafic

Reporter: Care sunt provocarile cu care va confruntati in aceasta functie?

Valentin-Maxim Oros: Provocarile sunt determinate de mai multi factori. O data, e o scoala foarte mare. Avem peste 1.600 de elevi, foarte multe clase si de aici decurg o multime de probleme legate de gestionarea spatiului. O alta problema care apare frecvent, in fiecare an, e cea a  finalizarii reparatiilor curente. Chiar acum se lucreaza in curtea scolii, unde se pune covor asfaltic peste o lucrare facuta la termoficare. Din pacate, de ani de zile si asta e regula, toate aceste lucrari se fac la inceputul lunii septembrie, aglomerand si mai mult programul scolii. Nou fiind in postura de director al colegiului, a trebuit sa iau lucrurile asa cum sunt si sa le rezolvam din mers. Din pacate, nu este o reteta foarte bine pusa la punct astfel incat la 1 septembrie totul sa fie functional 100% an de an. Atunci, unele lucruri trebuie facute din mers. 

Si provocarile din afara sferei administrative?

Scoala „Cosbuc” are un mecanism care functioneaza bine. Nu am venit cu gandul de a rasturna lucrurile care functioneaza deja. Schimbarea la conducerea scolii s-a facut intr-un mod oarecum neasteptat, astfel incat eu am preluat acest mecanism dupa ce am lucrat ani de zile in aceasta unitate in postura de profesor. Cu alte cuvinte, stiu ca scoala functioneaza si ca lucrurile merg bine. Oriunde este loc de mai bine. Intentia mea, daca ar trebui sa schitez foarte scurt planurile pentru viitorul apropiat, este sa cizelez putin comunicarea. Intotdeauna problemele apar dintr-un deficit de comunicare. Incerc sa pregatesc lucrurile in asa fel incat comunicarea sarcinilor si a tuturor activitatilor sa fie cat se poate de eficienta, transparenta si feed-backul sa vina imediat. Cred ca aici este principala problema care, cred eu, poate fi un pic imbunatatita. In rest, scoala functioneaza. Depinde uneori institutional de alte foruri superioare, cu completarea unor posturi didactice, lucruri inerente care se intalnesc peste tot. 

De ce credeti ca este una dintre cele mai apreciate scoli din Cluj?

E o scoala cu traditie. In Cluj, e singura care ofera linia de studiu germana ca si limba materna . Peste tot se studiaza engleza si franceza, iar aici se studiaza germana la nivel de limba materna si la nivel de limba moderna. In contextul actual, germana este un model, o atractie pentru generatia noua si atunci e explicabil intr-un fel apetitul pentru aceasta limba. Germania este motorul Uniunii Europene si toata lumea vrea sa faca parte din mecanismul german. Cred ca asta este principala motivatie pentru care parintii isi indreapta copiii spre sectia germana a Colegiului National „”George Cosbuc”. 

In acest an ati avut o cerere mare la inscrieri?

Da. Anul acesta avem patru clase pregatitoare la linia germana. Anul trecut au fost trei. Lucrul acesta pune presiune asupra colegiului pentru ca intotdeauna un numar mare de clase si de copii pune presiune asupra personalului didactic. Este destul de dificil sa selectezi, sa angajezi personal calificat pentru predarea in limba germana, din motivele cunoscute de toata lumea: nivelul de salarizare este cel stiut peste tot si nu este deloc atractiv pentru profesorii care ar vrea sa urmeze linia aceasta.

Ce fel de renovari s-au facut? 

Asteptarile parintilor sunt intotdeauna mari. Bugetele de reparatii sunt mereu mai mici decat asteptarile. Anul acesta s-a facut reabilitarea termica a Corpului C. Pe de alta parte, scoala noastra este intr-un program de reabilitare termica finantat de guvernul elvetian si va intra in reabilitare Corpul A si curtea mica. Va fi un proiect de durata care, de asemenea, va afecta bunul mers al lucrurilor, fiindca vor trebui relocate niste clase de copii. Va dura cam un an si jumatate.

Cum vi se pare ca s-au schimbat generatiile de elevi in ultimii ani?

Se schimba prin felul in care acceseaza informatia, extrem de rapid, in mediul digital, ceea ce face ca si nevoile lor sa fie altfel. Mare parte din profesori incearca sa isi updateze metodele de predare, folosind tehnici moderne. Avem o multime de sali dotate cu videoproiector, cu conexiune la internet, pentru a putea folosi informatia noua in ritmul potrivit la clasa. Consider ca e un lucru bun si absolut necesar, sa ne indepartam putin de metodele traditionale in care de tabla si creta care erau stapanii absoluti ai demersului didactic. 
In general, elevii intra rapid in contact cu nevoile societatii moderne. Intra in contact si in afara orelor. Aceste nevoi le aduc cu ei la scoala si mi se pare normal sa ne adaptam demersul didactic nevoilor societatii. Dincolo de curricula obligatorie care se studiaza incercam sa aducem si un pachet de discipline la decizia scolii, acele cursuri optionale, care sa completeze aceasta nevoie a elevilor, in masura in care programul de incadrare a personalului ne permite asta. Scoala e deschisa in general diverselor parteneriate. De exemplu, anul trecut scoala noastra a fost partenera intr-un program cu finantare POSDRU in care Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) era beneficiar, prin Fcaultatea de Studii Europene. Noi eram parteneri cu un grup de 40 de elevi. Proiectul se numea „Claudiopolis. Orasul Tinerilor”. Elevii nostri aveau de intra in contact cu tranzitia de la viata de elev la cea activa. Practic, ei au avut ocazia sa vada cum se iau deciziile in facultate, cum fac studentii practica, felul in care aceasta poate sa le determine cariera viitoare si care sunt oportunitatile pentru elevii de la profilul socio-uman. Toata lumea stie ca daca studiezi un profil real, te indrepti spre o facultate din acelasi segment. Toti se intreaba cei vor face la finalul studiilor cei de la socio-uman. Exista o multime oportunitati si pentru ei, iar proiectul avea acest rol de tranzitie. Au fost vizite, elevii au putut vedea unde isi fac studentii de la Studii Europene, de la istorie, arhivistica si psihologie sa faca practica. Au vizitat firmele partenere, au urmarit programul studentilor. Sa isi faca o idee cum functioneaza aceste lucruri in realitate. Consider ca genul acesta de activitati sunt cat se poate de actuale pentru nevoile societatii clujene. 

Aveti elevi intorsi din strainatate sau elevi cu parintii plecati la munca in afara tarii?

Avem la liceu si la gimnaziu familii intoarse din Austria si Germania. Familiile plecate revin aici si eleviilor continua in mod firesc studiul aici. Pentru ei, asta este singura scoala care poate sa le ofere educatie in limba germana. Integrarea se face relativ repede si usor. Avem si elevi care au parinti olecati in strainatate la lucru. Nu au fost pana acum probleme de adaptare sau de reactionare la situatiile curente generate de absenta parintile. Oricum, noi avem angajat un consilier scolar care poate sa ofere consultanta de specialitate unor asemenea copii care ar putea sa fie pierduti la un moment dat din cauza absentei parintilor. 

Cum vedeti situatia reparatiilor drumurilor din oras, va temeti de felul in care se va circula la inceperea anului scolar?

Da, ne temem, pentru ca traficul va fi infernal la ora inceperii cursurilor. Era infernal si atunci cand strada era functionala. Daca strada nu va fi functionala 100%, va imaginati va se vor crea blocaje. Avem elevi din toate cartierele Clujului, avem elevi din afara Clujului, din Floresti Gilau si alte zone. In conditiile in care strada nu va fi terminata pana la inceperea anului scolar mi-e greu sa imi imaginez ce se va intampla pe strada. Pentru ca vorbim de copii mici, in clase pregatitoare care sunt adusi de obicei de parinti pana in fata scolii, multi cu masina. Probabil va fi la fel ca anul trecut: cu blocaje rutiere, cu politisti de la Rutiera care incearca sa dirijeze… S-a propus un sistem de incepere a orelor decalat cu un sfert de ora la scolile din centru. Dupa un timp, s-a revenit la vechiul orar, pentru ca nu s-a observat o ameliorare deosebita a problemei. Politia rutiera a oferit de obicei asistenta, in sensul ca in fiecare dimineata erau agenti in zona care sa controleze cat de cat traficul, dar vorbim de un numar mare de masini care vin, opresc masina cateva minute si apoi pleaca. Intr-un interval scurt, o jumatate de ora, intre 7.30 si 8, intre 7.45-8.15 se creaza un trafic infernal in zona. Vina e undeva la mijloc, nici parintii nu ar trebui sa parcheze in locuri special amenajate, nici nu isi pot lasa copiii la distanta foarte mare de scoala, nici cand ii aduc, nici cand ii preiau. Atunci, se merge cu solutia compromisului, cel putin cu parcarea pe prima banda. Acum, cu noua configuratie a strazilor am vazut ca au rezervat un mic spatiu de parcare prin ingustarea trotuarului. Ramane sa vedem cat va fluidiza asta traficul. 

Cum ati ales meseria de profesor?

Specializarea mea este istoria. Am absolvit facultatea la Cluj in 1997 si imediat am inceput sa lucrez in invatamant. Am trecut prim mai multe scoli din Cluj. Am venit la Cosbuc in 2006 si de atunci activez in colectivul de profesori de aici. Fac asta pentru ca imi place. Intotdeauna am considerat ca in meseria de profesor iti trebuie un pic de har si de chemare, pentru ca altfel pleci dupa o vreme, din cauza motivatiei financiare inexistente. Rezultatele si feed-back-ul primit de la elevi si de la parinti m-au facut sa continui. Intotdeauna mi-a placut ceea ce am facut. Am ajuns in situatia in care fiind necesara o noua persoana in conducerea scolii am spus da pentru ca cunosc colectivul din care am venit. Am acceptat convins ca voi avea parte de sprijin din partea lor si ca impreuna putem sa facem lucrurile mai bune in scoala.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *