Rampa de deșeuri de la Pata Rât trebuia închisă încă din 2011, dar nici acum la 7 ani distanță de la acest prim termen situația nu este rezolvată. Cresc doar costurile pentru închidere. Sunt șanse foarte mari ca toate județele care mai au probleme să plătească bani frumoși la UE pentru depășirea termenelor de eliminare a gropilor de gunoi, după ce Comisia Europeană a dat în judecată România, la începutul acestui an. În 18 octombrie, se judecă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene un nou termen în această chestiune. Amenințarea cu infringmentul datează din 2012, s-a acutizat în 2015, dar nimeni nu a luat în seamă acest lucru.
În urmă cu 3 ani se estima un cost de 6 milioane euro pentru închiderea rampelor neconforme Pata Rât, Huedin, Turda și Gherla. Între timp costurile au crescut, așa că în iulie 2018, Consiliul Județean a aprobat o alocare suplimentară de 5 milioane euro pentru construirea unui zid care să oprească alunecările de teren de la Pata Rât. Suma a fost stabilită în luna iulie, printr-un proiect de hotărâre, în care se preciza cum sunt distribuiți cei 5 milioane euro (peste 21 milioane lei): “Valoarea cheltuielilor solicitate este de 21.692.161,9 lei (cu TVA) din care lucrări, management, consultanță pe perioada sistării lucrărilor 22 iulie – 30 aprilie 2018, în valoare de 1.325.339,35 lei (fără TVA), care constau în: asistență tehnică pentru monitorizarea alunecării: 143.375 lei (fără TVA); studii geotehnice: 174.622,49 lei (fără TVA); analize apă și sol pentru monitorizare: 17.362,62 lei (fără TVA); lucrări de stabilizare și prevenirea continuării alunecării: 684.957,67 lei (fără TVA); paza și staționare barăci: 131.440,69 lei (fără TVA); cheltuieli management, personal, financiar: 173.580,88 lei (fără TVA)”.
Lucrările vor dura 1 an, din care 3 luni reprezintă perioada de proiectare, celelalte 9 luni fiind destinate executării lucrărilor propriu-zise de consolidare.
Autoritățile județene s-ar putea să plătească bani serioși către Uniunea Europeană dacă nu se închide cât mai repede rampa de la Pata Rât. În 18 octombrie se judecă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene un nou termen în această chestiune.
În data de 23 mai 2017, Comisia Europeană a introdus o acțiune împotriva României privind 68 de depozite de deșeuri existente. Bineînțeles că și Clujul se află pe lista celor 68. Prin această acțiune, Comisia dorește să se constate că, prin faptul că nu se conformează obligației de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, siturile care nu au primit o autorizație care să le permită să funcționeze în continuare, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii Europene. Potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Externe, România urmează să fie condamnată de CJUE.
Deocamdată, ţara noastră va trebui să plătească doar cheltuielile de judecată, însă nerespectarea de urgenţă a solicitărilor Comisiei Europene va duce la o a doua decizie, în baza căreia România va trebui să plătească sancţiuni de milioane de euro. Sancţiunea riscă să fie dictată chiar în timpul preşedinţiei semestriale a României în UE.
În temeiul directivei 1999/31/CE, statele membre au obligaţia de a recupera şi a elimina deşeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deşeurilor.
România avea obligaţia de a închide şi a reabilita aceste depozite de deşeuri municipale şi industriale care nu corespund standardelor până la 16 iulie 2009. Întrucât pentru remedierea acestei situaţii nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităţilor române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate, care, deşi nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o ameninţare pentru sănătatea umană şi pentru mediu. S-au înregistrat unele progrese, dar pentru 68 de depozite de deşeuri măsurile necesare de remediere şi închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia trimite autorităţile române în faţa Curţii de Justiţie a UE pe 23 mai 2017.
Măsuri similare au fost adoptate împotriva altor şase state membre, Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia şi Slovacia. Curtea a emis deja hotărâri împotriva Bulgariei, a Ciprului şi a Spaniei.