Emil Boc conduce de peste un deceniu destinele municipiului Cluj-Napoca. O dată cu dezvoltarea metodelor de comunicare în spaţiul virtual, primarul Boc s-a adaptat la acestea şi a reuşit să trasmită “prostimii” plătitoare de impozite şi taxe diferite mesaje prin intermediul internetului. Unul dintre aceste mesaje a fost cel de mulţumire faţă de cei care şi-au plătit dările în anul ce tocmai s-a încheiat şi, ca dovadă, Emil Boc, prin departamentul de comunicare al Primăriei, a ţinut să arate cetăţenilor ce s-a făcut din banii lor.
După proverbul “mulţi văd, puţini pricep”, filmul prezentat de Emil Boc în 30 decembrie pe pagina personală de Facebook, prin care acesta doreşte să le mulţumească celor care şi-au făcut datoria cetăţenească şi şi-au plătit impozitele, nu este altceva decât încă un prilej de laudă a măreţelor realizări administrative din anul 2016. Spunem “măreţe realizări” dacă ţinem cont de faptul că bugetul municipiului Cluj-Napoca a fost unul destul de consistent, 247 de milioane de euro, bani cu care se puteau face mult mai multe decât s-a reuşit.
“Dragi Clujeni, Vă mulțumim că și în 2016 v-ați achitat taxele și impozitele locale. Un scurt material video ce prezintă principalele investiții realizate de municipalitatea clujeană cu sprijinul Dumneavoastră”, este mesajul lui Emil Boc pe pagina sa de Facebook.
Prima parte a documentarului laudativ prezintă investiţiile în infrastructura oraşului.
“Lucrări de mordernizare, reparaţii şi întreţinere 93 de străzi şi pieţe din municipiu. Strada Făget cu finanţare europeană. Suprafaţă reabilitată (carosabil şi trotuare) peste 190.000 metri pătraţi. Piaţa Gării modernizată. Noul pasaj de la gară a fost dat în folosinţă. Piaţa Unirii latura est şi latura sud modernizate. Arbori cu balot, arbuşti, gard viu plantaţi pe artere principale din oraș. Noua platformă de parcare în zona centrală str. Năvodari, 229 locuri de parcare. A început construcția podului Traian – 4 benzi de circulaţie, 2 piste biciclişti, trotuare. Pasajele de pe Calea Floreşti au fost reabilitate”, sunt mesajele transmise prin intermediul materialului video prezentat de Emil Boc.
Dacă e să analizăm fiecare dintre proiectele de infrastructură anunţate de edil ca fiind realizate din bugetul pe 2016, ajungem la concluzia că este un mare neadevăr în cele afirmate de Emil Boc prin materialul video.
Astfel, lucrările de mordernizare, reparaţii şi întreţinere 93 de străzi şi pieţe din municipiu s-au făcut în decursul mai multor ani bugetari, anul 2016, fiind an electoral, a însemnat doar finalizarea acestor lucrări de investiţii. Exemplele cele mai elocvente fiind reabilitarea stăzilor Moţilor, Eroilor sau Horea care au fost reabilitate pe finanţare europeană şi nicidecum din bugetul municipiului Cluj-Napoca. Cât priveşte podul Traian, clujenii nu pot uita faptul că mai bine de 4 ani acesta a fost închis circulaţiei auto, perioadă în care municipalitatea a stat cu mâinile în sân, aşteptănd probabil ca podul să cadă singur. Abia în toamna lui 2016 s-a demarat reabilitarea podului, lucrările fiind în mare întarziere dacă se ţine cont că termenul de finalizare a noului pod a fost anunţat de municipalitate ca fiind 6 luni, iar până în prezent câştigătorul licitaţiei nu a reușit încă să demoleze vechea structură.
“Turnul cu ceas al Primăriei Cluj-Napoca a fost renovat”, a anunţat Emil Boc.
Ei bine, după ce timp de doi ani de zile clujenii au plătit în mod nejustificat închirierea schelelor care au fost montate în jurul clădirii de pe strada Moţilor, faptul că imobilul a fost reabilitat într-un final, abia în anul de graţie 2016, nu mai este important.
“Baza sportivă Gheorgheni – Cea mai modernă bază sportivă din istoria Clujului, acces public gratuit”, este o altă investiţie cu care se laudă primarul, deşi contribuţia municipiului este de doar 10%.
Ei bine, la limita estică a cartierului Gheorgheni, pe terenul fostului cartodrom, pe cele 9,4 hectare, Compania Naţională de Investiţii a cheltuit aproape 5 milioane de euro pentru un amfiteatru, terenuri de minifotbal, baschet, tenis de camp, un loc de joaca pentru copii, un parc de aventura si o pista de alergare in cadrul programului național de susținere a sportului. Primăria Cluj-Napoca a avut contribuţie un procent de doar 10%, dar acest l lucru nu l-a împiedicat pe Emil Boc să îşi însuşească meritele implementării proiectului. Proiectul de dezvoltare a unei zone de agrement în partea de est a oraşului a fost pe ordinea de zi a agendei primarului înca de la sfârşitul anului 2012. Abia la începutul anului 2015, Primăria a predat Companiei Naţionale de Investiţii terenul în suprafaţă de 9,4 hectare, iar inaugurarea s-a făcut în timpul campaniei electorale prin organizarea unui meci de popice și o partidă de ping pong între Emil Boc şi fostul vicepremier al guvernului tehnocrat, Vasile Dâncu.
“Liceul Avram Iancu extins şi renovat complet. Şcoala Ion Agârbiceanu extinsă şi modernizată. Şcoala Ioan Bob – Clădire monument istoric complet renovată. Liceul Mihai Eminescu în curs de finalizare. Lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru 85 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Butoane de panică instalate în toate şcolile pentru siguranţa elevilor şi profesorilor. Noua creşă finalizată (pentru 120 de copii) pe strada Episcop Nicolae Ivan. Două noi proiecte de creşe demarate în cartierul Grigorescu şi în cartierul Mănăştur. Peste 21.000 de elevi beneficiază de gratuităţi la transportul în comun. Şcoli modernizate şi dotate cu mobilier nou şi materiale didactice moderne (table interactive, calculatoare etc.) Burse şcolare pentru toţi elevii cu media peste 8.50. Peste 13.300 de burse în fiecare semestru”, sunt elementele de laudă ale lui Emil Boc pentru anul 2016 în domeniul investiţiilor în infrastructura de învăţământ clujeană.
Lucrările de reabilitare a liceului Mihai Eminescu au o întârziere de peste doi ani, iar anunţul primarului că aceste lucrări sunt în curs de finalizare pare a fi un deja vu în timp ce elevii sunt obligaţi pentru al doilea an consecutiv să îşi desfăşoare activitatea în alte imobile de învăţământ din oraş.
“Bike sharing – proiect cu finanţare europeană“, a anunţat Emil Boc că fiind finalizat.
Despre acest proiect pe care Emi Boc îl anunţă că l-a finalizat în 2016, mulţumindu-le celor care şi-au plătit impozitele, Ziar de Cluj a scris în repetate rânduri. Nici după semnarea procesului verbal de recepţie a proiectului sistemul de bike sharing nu este în totalitate funcţional. Pistele de biciclete au fost marcate prin cartiere doar pentru a bifa cât mai mulţi kilometri, nicidecum pentru o mai bună circulaţie în siguranţă a bicicliştilor. Softul prezintă mute disfuncţionalităţi, semn că în continuare acest proiect este departe de a fi considerat finalizat.
Trebuie să le reamintim celor care îşi plătesc cu conştiinciozitate impozitul încă din primele zile ale noului an că în 2016 niciun parking de cartier nu a fost finalizat în Cluj-Napoca, iar traficul a fost şi rămâne una dintre problemele majore ale oraşului. În tot acest timp, municipalitatea cheltuie sume importante pentru concursuri de soluţii şi studii care rămân îngropate în sertarele funcţionarilor din primărie, fără a fi implementate într-un viitor apropiat.