Uncategorized

Ursus minte Clujul si transforma Florestiul intr-o groapa de deseuri

In ultimii doi ani, URSUS s-a comportat cu manusi cu opinia publica si cu presa clujeana. A pitit inchiderea fabricii si aruncarea in somaj a sute de oameni sub o maiestrita campanie de PR, investind milioane de euro intr-o mini-fabrica de bere si o berarie aferenta, dar si in reclama in presa. A asteptat cuminte un an si ceva sa se mai linisteasca lucrurile si a demarat operatiunea „Demolarea Fabricii”. Procedura aplicata? Aceeasi ca acum doi ani!

Diana Klusch, Corporate Affairs Director la Ursus Breweries, a fost trimisa acum cateva saptamani la „inaintare” sa discute cu sefii de ziare sau televiziuni din oras.

Motivul? Pregatirea unei campanii de publicitate pentru un produs secret, „cu caracter regional”, ce urma sa intre in portofoliul URSUS. Reclama promisa era, in fapt, o momeala menita sa amorteasca vigilenta presei locale in privinta demolarii vechii Fabrici de Bere.

Am refuzat solicitarea de pret pentru reclama URSUS. Am inceput sa urmarim proiectul demolarii. N-a iesit nimic timp de 10 zile. URSUS avea autorizatie de demolare, era clar, ne spuneam, o firma ca URSUS nu risca sa faca tampenii.

Pana intr-o dimineata cand jurnalistele Adina Fartusnic si Elza Almasi mi-au spus ca au o pista. Le-a iesit ACEST reportaj extraordinar.

Jurnalistele aveau insa si un subiect de ancheta. Cum a coordonat Ursus demolarea fabricii de bere de la Cluj? S-au respectat legile si regulamentele  in ceea ce priveste gestionarea deseurilor rezultate?

Cititi ancheta de mai jos.

Ziar de Cluj dovedeste ca URSUS a tratat cu jumatate de masura acest proiect si ca Regele Berii din Romania nu are nicio autorizatie sa umple Florestiul cu zecile de tone de deseuri rezultate in urma demolarii.

(Liviu Alexa)

 

In reportajul de vineri, Ziar de Cluj a filmat cum molozul rezultat din demolarea fabricii de bere Ursus din Cluj ajunge pe un teren privat din comuna Floresti. Dupa ce oamenii amarati curata deseurile de fier vechi, gramezile de caramida, beton si fiare sunt tasate de firma SMZ pentru a umple niste gropi de unde s-a exploatat balast in ultimii ani.

Demolarea fabricii se face de catre firma clujeana SMZ Impex, proiect incredintat de URSUS societatii SMZ in urma unei licitatii prin care firma locala s-a angajat sa transporte si deseurile pe terenul din Floresti.

Costurile demolarii sunt de 8.722.115 RON, adica peste doua milioane de euro. O suma imensa daca e sa o comparam cu alta demolare celebra din Cluj-Napoca. In 2008, demolarea stadionului Ion Moina a costat  652.999 de lei, adica aproape 150.000 de euro si a fost efectuata de compania SC Ariserv Truck din Cluj-Napoca.

 

URSUS a luat doar autorizatie de demolare

A fost singurul demers corect si dus pana la capat de catre compania URSUS. In 21 februarie 2013, Primaria Cluj-Napoca a emis Autorizatia de desfiintare nr. 14 prin care se aproba „desfiintarea constructiilor C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C11C12 C13 C18 C22 C23 C24 (n.red. – corpuri interioare ale fabricii). Durata de executie a lucrarilor este de 24 de luni, calculata de la data inceperii efective a lucrarilor. Termenul de valabilitate al autorizatiei – 12 luni, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile (care pot dura 24 de luni)”.

Prima intrebare pe care ne-am pus-o: era obligata compania URSUS sa lucreze cu operatorul de salubritate arondat zonei unde se afla proiectul de demolare?

Conform Hotararii de Consiliu Local nr. 433/2007 si nr. 257/2008, privind aprobarea regulamentului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca, serviciul de salubrizare a fost concesionat catre cei doi operatori, Rosal si Brantner-Veres, care, in afara de deseuri menajere, au dreptul sa se ocupe si de “colectarea, transportul, depozitarea desurilor rezultate din activitati de constructii si demolari”.

Cu toate acestea, regulile municipalitatii nu obliga la exclusivitate cu acesti doi operatori.

“Fiecare isi alege cu cine duce molozul. Din punctul meu de vedere, este legal faptul ca lucreaza cu o alta firma, nu trebuie musai sa lucreze cu Rosal. Deseurile municipalitatii intra la alte categorie”, a spus Mircea Abrudan, seful Serviciului Control si Protectia Mediului din cadrul Politiei Locale.

Potrivit lui Abrudan, una este sa ai de gestionat molozul din apartament si alta cand e vorba de o lucrare de o asemenea amploare.

PRECIZARE IMPORTANTA: Autorizatia de demolare a fost data in luna februarie a acestui an, dupa ce Agentia pentru Protectia Mediului Cluj a decis in noiembrie 2012 ca proiectul de desfiintare a celor 16 cladiri de pe platforma Ursus “nu necesita evaluarea impactului asupra mediului”.

 

A doua intrebare vine de la sine: putea URSUS sa depoziteze in Cluj-Napoca deseurile rezultate in urma demolarii?

Raspunsul este NU.

Asta deoarece in municipiul Cluj-Napoca nu exista un spatiu de depozitare al deseurilor provenite din demolari de marimea celei de la Fabrica de Bere. Cunoasteti scandalul. Groapa de la Pata Rat e inchisa, iar constructia Centrului Integrat de Management al Deseurilor este blocata pentru urmatorii ani.

“Nu ai unde sa duci deseuri in Cluj. La Pata Rat e inchis si alt loc nu exista. Cea mai apropiata rampa de asemenea marime e la Baia Mare sau la Bistrita”, a spus Eugen Veres, directorul companiei Brantner Veres. „Dar asta ar fi pus la cheltuiala firma URSUS, cred si eu ca nu le-a convenit”.

In cazul in care Ursus ar fi apelat la aceasta solutie, ar fi trebuit sa plateasca o taxa de depozit de cel putin 6 lei pe metrul cub de deseu, plus costurile a sute de drumuri pentru transportul pana la Baia Mare sau Bistrita.

Astfel, Ursus a ales varianta mai ieftina si mai rapida, dar si mai daunatoare pentru mediu.

Sustinand ca firma SMZ Impex SRL “a incheiat o conventie de cooperare cu Primaria comunei Floresti, care pune la dispozitia societatii un teren liber de sarcini pentru umplerea gropilor si depunerea materialelor”, URSUS s-a spalat pe maini de orice responsabilitate.

“Acest teren, pus la dispozitie de Primaria comunei Floresti, este in curs de reabilitare, iar materialele rezultate din santierul de la fabrica din Cluj sunt astfel reutilizate. Societatea a fost selectata in urma unei licitatii. Am solicitat acestora, ca si criteriu eliminatoriu, asigurarea ca materialele rezultate in urma lucrarilor de dezafectare vor fi depozitate in spatii autorizate”, a spus Diana Klusch,  corporate affairs director al Ursus Breweries.

 

Primarul Florestiului: „N-am semnat asa ceva!”

Numai ca Horea Sulea, edilul Florestiului, sustine ca nu exista nicio conventie intre primaria pe care o conduce si SMZ Impex SRL.

“Eu nu am semnat nimic si sunt mahnit de modul in care arata acel loc. Nu au nicio conventie; ce conventie e aia, care nu e semnata de primar?”, a declarat pentru Ziar de Cluj Horea Sulea, primarul comunei Floresti.

Declaratia primarului din Floresti face ca raspunsul-cliseu de mai jos al Dianei Klusch sa para doar un bla-bla de PR, numai bun de dat la mestecat amaratilor din presa locala. Si dovedeste ca URSUS Breweries este vinovata deocamdata cel putin de lipsa de responsabilitate pentru situatia creata.

Il redam integral, pentru conformitate. Nu pentru ca ne e frica de procese cu URSUS, ci pentru ca asa e corect. Si pentru ca raspunsul de mai jos arata cat de putin i-a interesat pe responsabilii proiectului sa verifice in amanunt toate detaliile unui demers atat de sensibil.

 

URSUS – raspunsul oficial

„Lucrarile de dezafectare a unitatii de productie industriala a berii au demarat dupa primirea avizelor si aprobarilor din partea autoritatilor responsabile in acest sens. Respectarea legislatiei in vigoare, precum si minimizarea impactului procesului de dezafectare asupra mediului constituie elemente importante in proiect, ele fiind criterii eliminatorii incluse in selectia societatii care se ocupa de dezafectare.

(foto) Diana Klusch – Corporate Affairs la Ursus Breweries

Lucrarile de dezafectare sunt efectuate de SMZ Impex SRL din Cluj. Societatea a fost selectata in urma unei licitatii la care au participat ofertanti la nivel national si ne-am bucurat ca acest proiect a fost adjudecat de o firma clujeana. Am solicitat acestora, ca si criteriu eliminatoriu, asigurarea ca materialele rezultate in urma lucrarilor de dezafectare vor fi depozitate in spatii autorizate. In acest sens, SMZ Impex a incheiat o conventie de cooperare cu Primaria comunei Floresti, care pune la dispozitia societatii un teren liber de sarcini pentru umplerea gropilor si depunerea materialelor. Acest teren pus la dispozitie de Primaria comunei Floresti este in curs de reabilitare, iar materialele rezultate din santierul de la fabrica din Cluj sunt astfel reutilizate. Materialele rezultate din procesul de dezafectare sunt separate pe situl constructiei, cu respectarea regulilor de ierarhie a deseurilor si a normelor de protectie a mediului si a sanatatii. Dupa separarea lor, acestea sunt (sau vor fi) transportate de pe santier in conformitate cu ierarhia lor, de catre operatori autorizati in acest sens. De exemplu, pentru transportul si valorificarea fierului se lucreaza cu REMAT, iar in momentul de fata SMZ Impex este in proces de incheiere a unui contract pentru transportul si eliminarea materialelor plastice (gen PVC), care nu au fost inca ridicate, cu un operator autorizat pentru astfel de materiale”.

 

Este corect ca Florestiul sa devina tomberonul lui URSUS?

Comuna Floresti este una speciala. A cunoscut o dezvoltare extraordinara in ultimii 10 ani, devenind mai importanta ca multe dintre orasele judetului. Si chiar mai mare. Pe langa numarul mare de companii multinantionale ce isi au aici sediul social, Florestiul este si caminul a peste 20.000 de tineri ce s-au mutat in ultimii ani in comuna, in cartierele rezidentiale ce au aparut in perdioada 2005-2009.

Unul dintre acestia, Sorin K., de profesie programator, ne-a declarat: „Este o rusine ce se intampla, nu stiam ca URSUS si-a deversat aici betoanele! O sa sun si eu la Primarie, ma bucur ca nu le-au dat autorizatie, dar o sa sun sa aflu de ce nu se duc sa ii amendeze!? Ei cred ca, daca au bani, fac ce vor cu sanatatea noastra?”.

Avand in vedere ca raspunsurile doamnei Diana Klusch, Corporate Affairs la Ursus Breweries, nu ne mai multumesc, Ziar de Cluj va solicita in urmatoarele zile un punct de vedere oficial atat de la domnul Andrew Highcock, presedintele Ursus Breweries Romania, cat si de la Departamentul de Comunicare al SABMiller, societatea sud-africana care detine marca URSUS si business-ul aferent la noi in tara.

 

Cine este SMZ Impex?

SC SMZ Impex este o firma clujeana relativ tanara, infiintata in decembrie 2007, care are 14 angajati. In portofoliul de demolari, se lauda cu desfiintarea mai multor supermarketuri din Oradea, Medias si  Zalau, dar si cu amenajari de drumuri, pe platforma de la Cluj a Emerson.

Potrivit ultimelor informatii financiare disponibile, de la 31 decembrie 2011, firma are o cifra de afaceri de peste 2 milioane de lei, a inregistrat un profit de peste 36.000 de lei si nicio pierdere. In schimb, SMZ Impex SRL are datorii in valoare de peste 1,7 milioane de lei.
Demolarea Ursus va creste castigul pentru firma clujeana – valoarea lucrarilor depaseste 8 milioane de lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *