In cateva zone din centrul Clujului inscriptiile nonconformiste pe pe ziduri si pereti de cladiri nu mai sunt doar in limba romana, ci si in maghiara. Pe alocuri, mesajele anarhistilor si a celor care militeaza pentru diverse lucruri sunt scrise si in engleza. Liderii societatii civile sunt de parere ca „stencilurile si graffitiurile exprima intentia cetateanului de a-si reapropria orasului, demers in care ar trebui sa fie inclusi si maghiarii cu limba lor.
Clujul care nu a reusit sa impace cu ideea amplasarii de placute bilingve nici in privinta numelor strazilor, nici la gara si nici macar la intrarile in oras a reusit sa aiba chiar in centru niste inscriptii bilingve. Nu au aprobare, nu fac parte din vreun proiect, insa sunt singurele dovezi de deschidere intre principalele etnii ale orasului.
Una din aceste inscriptii se afla pe strada Tipografiei, in zona reamenajata de langa Canalul Morii.
Mesajul este de protejare a animalelor prin renuntarea la a mai purta blanuri, indemn care se regaseste pe mai toate zidurile din oras.
Tot Clujul e presarat de „inscriptii”, desene si stencil-uri cu cele mai variate mesaje, replici si idei.
Un alt mesaj scris in varianta romaneasca, dar si maghiara se afla in zona Zidului Cetatii, ascuns partial de gratiile de la un magazin de tip Xerox.
Un alt asemenea mesaj se afla putin mai incolo, autorul aratandu-si ura fata de capitalism.
Reprezentantii societatii civile clujene spun ca la Cluj sunt probleme doar cand e vorba de limba maghiara.
„Noi (Fundatia AltArt) am comisionat recent artistul Koter Vilmos care si-a lipit lucrarile – afise cu texte in slovena, georgiana si armeana pe strazile Clujului si totul a fost perfect in regula, nu s-a isterizat nimeni. Stencilurile si graffitiurile exprima intentia cetateanului de a-si reapropria orasul. In acest demers ar incapea si ungurii cu limba lor bugat, nu? Dar nu chiar. In Cluj idiosincraziile sunt cu limba maghiara. Un simplu exemplu: bancomatele Bancii Transilvania nu au meniu în maghiara tocmai in centrul orasului, cat timp pot sa aiba numai bine in toata periferia orasului. Traiasca ipocrizia”, a declarat Istvan Szakats, presedintele Altart, figura importanta a societatii civile din Cluj, initiator, intre altele a actiunii Musai-Muszaj.