Atunci cand un rom are o problema, de orice natura, conationalii ii sunt alaturi. E in spital? Nicio problema, in curtea spitalului va sta aproape toata familia, cat timp e nevoie; daca e musai, se instaleaza si corturi. Incearca un medic sa-i salveze viata unui rom prin manevre medicale urgente ce impun oarece grad de violenta in miscari, sa-l linseze comunitatea, nu alta. Este accidentat un copil rom pentru ca s-a aruncat in fata unei masini, sare comunitatea sa linseze soferita care abia mai respira de spaima si care a facut manevre disperate sa nu calce copilul. Unui rom i se face o nedreptate? Ii sare intreaga comunitate in aparare, plus inca 5 asociatii si 2 fundatii.
Dar unde sunt toate aceste asociatii si fundatii, cand romii au dat-o de gard? Rau! Citim in presa nationala si locala din zona despre cazul Berevoiesti. Mai ca nu iti vine sa crezi ca in anul 2016 se poate asista la scene parca desprinse din Evul Mediu.
Am asteptat o saptamana pentru a vedea reactii. Tinerii romi, care se bat cu pumnii in piept ca fac si dreg pentru comunitate, ca se integreaza si ca vor sa ajunga, sa demonstreze, sa confirme, tac. Niciun comunicat in care sa isi exprime pareri de rau, sustinerea pentru victime – majoritatea tot de etnie roma, nicio conferinta in care sa ia o pozitie, in care sa spuna ceva. E drept, a fost o saptamana grea. Au fost de atunci un atac la Nice si o lovitura de stat in Turcia. A avut presa despre ce sa vorbeasca.
Pe scurt, despre situatia de la Berevoesti: descinderea autoritatilor, dupa o ancheta coordonata la nivel national, a scos la iveala cel mai amplu caz de sclavie din Romania. Zeci de oameni folositi la muncile grele erau tinuti custi din fier, rastigniti in lanturi, in grajduri si magazii alaturi de animale. Aproape toti erau batuti crunt, mancare primeau foarte rar, erau abuzati sexual, li se aplicau tratamente greu de imaginat. Cine erau sefii si proprietarii sclavilor? O comunitate de romi. Care facea legea in comuna, peste primar si politie.
Asociatiile care lupta pentru drepturile romilor, din Arges, Bucuresti sau din tara au reactionat disproportionat cu importanta descoperirilor, spre deloc.
Am incercat sa aflam de la asociatiile din Cluj si imprejurimi care ii sprijina pe romi care este pozitia lor fata de ceea ce s-a intamplat la Berevoesti.
Asociatia Comunitara a Romilor din Coastei nu a raspuns nici solicitarii trimise via e-mail, nici prin telefon. Cenzorul si, in acelasi timp persoana de contact era la serviciu iar domnisoara care a raspuns la telefonul trecut ca si contact a spus ca abia la ora 10 pm se intoarce de la serviciu.
Florin Moisa, presedintele Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi s-a declarat foarte deschis discutiilor, insa este plecat din tara, motiv pentru care ne-a rugat sa il contactam abia dupa ce se intoarce.
“Ne manifestam ingrijorarea cu privire la acest caz, deoarece acest lucru s-a practicat pe teritoriul Romaniei timp de 500 de ani in perioada sclaviei Romilor (1385-1845). Daca si in momentul de fata ne luptam cu acest sistem corupt si de scalavagist inseamna ca autoritatile publice si statutul roman le e frica sau ascund in momentul de fata, ducand sa traim acele vremuri doar putin mai moderne care duc la distrugerea unei incluziuni si ne intoarcem in timp.
Ce se intampla in judetul Arges este ilegal din mai multe puncte de vedere. Pornind de la retrocedari ilegale, magnati cu interese ascunse primind drepturi de proprietate necuvenite, efectuarea defrisarilor de asemenea ilegale, pana la instaurarea unei forme grave de supunere la munca fortata. Toate astea pentru aprovizionarea unei companii austriace de prelucrare a lemnului?? Acest caz este un exemplu clar de comunicare ineficienta, dar si de inchidere a ochilor din partea autoritatilor, in conditiile in care ONG-urile locale au semnalat aceasta stare de fapt organelor abilitate si au prevazut unde se va ajunge. Supunerea acelor persoane la acea munca fortata in cele mai inumane conditii reprezinta o incalcare grava a drepturilor fundamentale ale omului si noi sustinem si solicitam sistarea tuturor acestor acte ce aduc atingere nu numai demnitatii, dar si libertatii de a duce o viata normala.Nimeni nu trebuie sa fie supus la chinul de a fi legat in lanturi si de a efectua o munca necorespunzatoare intr-un asemenea mediu. Aceste fapte sunt incriminate de legislatia romaneasca prin acte normative ce au caracter obligatoriu, insa din pacate sunt 8 ani in care nu s-a luat nici macar o masura prin care aceste atrocitati sa fie oprite. In ceea ce priveste Primaria in care Primarul este la al doilea mandat si are o idee vaga si ascunde acest lucru bineinteles vorbim de o mafie intre APL – locuitori – firma austriaca – si institutiile de mediu locale.
Munca la negru si exploatarea persoanelor cu handicap si devaforizate e ceva cotidian in Romania . La acest aspect putem adauga si alti doi primari precum Catalin Cheres din Baia-Mare cu cazul de la Cuprom, sau fostul Primar Sorin Apostu din Cluj pentru evacuarea fortata a peste 70 de familii in zona Rampei de Gunoi, o exterminare usoara pe o perioada lunga de timp. Aceste cazuri de abuz-rasism ar trebui sa fie prioritare atat pentru statul Roman, cat si pentru Comisia EUROPEANA cum sustine acesta mai nou. Cel mai important lucru in discutia UE sunt mai ales romii romani, a caror migratie iregulata impune o alta abordare. Ingrijorarea noastra fata de comunitatea de romi, daca nu va exista o mobilizare, vor continua sa traiasca gratis sau in sclavagism, fara sa le pese unii de altii, avand de suferit inca multi ani de acuma inainte”, a fost raspunsul Uniunii Tinerilor Romi UCTRR, prin intermediul presedintelui Iuonas Norbert.
Asociatia Uniunea Civica a Tinerilor Romi din Romania o organizatie neguvernamentala de tineri romi, de interes public, persoana romana de drept privat, apolitic, non-profit, cu caracter de asociatie, infiintata in Aprilie 2014 si functionand in baza Ordonantei Guvernului romaniei privind la asociatii si fundatii nr.26 din 2000. Avand sediul in Cluj Napoca.
Gruia Ioan Bumbu este presedintele organizatiei Amare Phrala – Fratii Nostri din judetul Alba si raspunsul sau a fost unul in nume personal. S-a declarat socat si cutremurat de ceea ce a vazut , insa a precizat ca „violenta nu are etnie”.
„Violenta nu are etnie si nu ar trebui sa ii condamnam pentru ca sunt romi, ci pentru ca au facut ce au facut. Acum ar trebui sa ne orientam catre victime, sa lasam legea sa se ocupe de vinovati. Victimele au nevoie de ingrijiri, de consiliere psihologica, de ajutor pentru a se reintegra in societate”, precizeaza Gruia Ioan Bumbu.
Organizatia nonguvernamentala Amare Phrala – Fratii Nostri a fost infiintata in anul 1996. Scopul organizatiei este de a apara drepturile tuturor persoanelor de etnie roma indiferent de gen, limba sau religie. Ca obiective, organizatia isi propune sa promoveze valorile etniei romilor, sa actioneze in vederea protejarii drepturilor omului si a drepturilor minoritatilor si sa contribuie la dezvoltarea unei relatii de incredere si respect reciproc intre romi si populatia majoritara.
“Nu etnicizati ceea ce nu este etnic. Nu incercati sa ganditi evenimentul (…) prin prisma agresorilor sau a victimelor (ei trebuie sa primeasca pedeapsa legala, respectiv sprijinul necesar), ci prin prisma cetateanului care doreste ca institutiile statului sa actioneze asa cum trebuie, astfel incat aceste mizerii sa nu se mai intample. Mizeria umana nu are etnie, iar promovarea unui discurs dihotomic avand la baza etnia agresorilor si a victimelor nu ar duce nicaieri, mai ales daca avem in vedere faptul ca mare parte din victimele din Arges sunt, la randul lor, romi. Agresorii nu gandesc identitar, pentru ei, victima fiind doar instrument de facut bani”, scrie si Gelu Duminica, doctor in sociologie si profesor asociat al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti, intr-un articol pe blogul Adevarul.
Nu putem trage neaparat concluzia ca asociatiile care lupta pentru drepturile romilor se bat cu pumnii in piept degeaba, insa lipsa de atitudine din acest caz ne face sa ne punem intrebari.
E drept, Clujul nu e chiar langa Arges. E drept, in judetul nostru nu au fost semnalate cazuri extreme de sclavagism, insa ar fi parut just sa spuna cineva, ceva, nu sa mergem noi si sa ii somam, sa le cerem sa isi apere co-etnicii sau sa ii incrimineze. Sa reactioneze. Speram doar sa nu mai apara un caz similar pentru ca asociatiile de romi sa isi exerseze strategiile de imagine.
Foto: universulargesean.ro