La doar 31 de ani, Cosmin Farcau e un cercetator care are la activ realizari impresionante in domeniu, se confrunta cu dificultatile clasice ale cercetatorilor romani, insa a ales sa ramana la Cluj. A lasat in urma mirajul sudului Frantei unde a locuit trei ani pentru un proiect castigat in Romania, si s-a intors la Cluj, unde canta intr-o trupa rock si nu are certitudinea ca va avea in continuare finantare pentru proiecte.
CV-ul cercetatorului cuprinde realizari pe care altii le ating la o varsta mult mai inaintata. Intre acestea, peste 30 de studii publicate in reviste indexate ISI (reviste incluse in Web of Science: Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index si Arts & Humanities Citation Index). De asemenea, un factor H Index (un indice care “masoara” performanta cercetatorilor) de 10 si studii care au aparut pe coperta unor reviste stiintifice din SUA. Si totusi, a ales sa ramana in Romania.
Originar din Satu Mare, Cosmin Farcau a venit la Cluj manat de pasiunea pentru fizica, materie la care a fost olimpic in anii de liceu.
“”Facultatea mi s-a parut la fel ca tot sistemul de invatamant romanesc: jumatate din profesori foarte buni, iar cealalta jumatate erau cam traditionali, ca sa zic asa. Metodele de predare ar putea fi ceva mai atractive””, a apreciat cercetatorul.
Si-a continuat studiile de master si doctorat tot in cadrul Facultatii de Fizica. Subiectul abordat a fost Nanostructuri plasmonice – fabricare si caracterizare.
“Domeniul incepuse sa fie studiat in forta in strainanate, dar la noi mult mai putin. Profesorul Simion Astilean (directorul Centrului de Nanobiofotonica si Microscopie Laser din cadrul Institutului de Cercetari Interdisciplinare in Bio-Nano-Stiinte, n. r.) al Universitatii „Babes-Bolyai” (UBB), n. r. ) a fost printre primii care l-au abordat la noi. In prezent se fac multe studii avansate peste tot in lume, are o multitudine de posibile aplicatii si e finantat corespunzator peste tot. Materialele nano pentru optica, sunt studiate si le vom vedea in curand in tot mai multe produse”, a explicat tanarul.
El recunoaste ca a facut alegerea de a studia aceasta zona in anul trei si ca un rol important l-a avut profesorul Astilean.
“A fost primul pe care l-am avut la un curs optional care ne vorbea de niste chestii moderne, nanostructure fotonice, nu mai vazusem asa ceva pana atunci”, a punctat Farcau.
Lucrarea de doctorat a fost realizata in cadrul institutului si a avut ca tema Fabricarea de nanostructuri metalice ordonate, studiul proprietatilor lor optice si demonstrarea unor aplicatii in senzoristica optica.
“Cumva, toata tematica de cercetare pe care o abordez si acum, se refera la a structura materia la scara asta submicrometica, nano. Prin structurare obtinem proprietati noi pe care le putem controla, si apoi exploata. Exemplul cel mai simplu ar fi aurul, pe care il stim galben-auriu insa, aici, in laborator, il putem face rosu, albastru sau verde, cum vrem noi”, explica cercetatorul.
„Pe baza acestor proprietati optice noi se pot dezvolta noi aplicatii. S-ar putea face niste senzori optici care pot detecta tot felul de substante de interes bio-medical, substante toxice, poluante, droguri, aproape orice”, a adaugat el.
Au urmat pentru tanarul cercetator studii postdoctorale in Franta, la Toulouse, unde a stat trei ani, in doua grupuri diferite.
“Era mai bine ca la noi, cum zic toti, nu e pacaleala, nici exagerare. E clar ca cercetarea merge mai bine, se face mai cu cap, mai organizat, mai structurat. Chiar daca oamenii nu sunt foarte stresati, sunt chiar relaxati acolo, in Sudul Frantei”, isi aminteste tanarul.
“Probabil de asta am si ales sa ma intorc, pentru ca nu am fost atat de impresionat. Sunt lucruri frumoase, mai bune ca la noi, dar nu asta e totul”, explica el.
Acolo, Farcau si-a continuat studiile in domeniul structurilor pentru optica plasmonica, insa a si schimbat domeniul, lucrand tot cu nano-structuri, insa pentru aplicatii electrice/electronice.
“Am facut niste senzori de deformare pe baza de nanoparticule. Eram intr-un proiect national de-al lor in care erau si parteneri din industrie. Senzorii la care lucram erau foarte sensibili. Planul pe termen lung era sa fie integrati in monitorizarea structurala la avioane. Acolo, deformatiile cat de mici pot insemna ca sunt defecte, deformari ale componentelor”, precizeaza specialistul.
Proiectul din Franta merge mai departe, iar clujeanul colaboreaza cu ei in continuare, pe partea de optica.
“Au si ei interes sa se diversifice. Colaborez in scopul de a exploata si in optica materialele realizate impreuna. Chiar am depus si un proiect alaturi de ei, asteptam sa fie evaluat. E un proiect de colaborare Romania-Franta. Zona este, intr-adevar, foarte frumoasa. Aveai ce face in fiecare weekend. Muntii Pirinei sunt la o ora-doua si trenurile circula bine la ei”, recunoaste tanarul.
Despre faimoasa mancare din Sudul Frantei, Cosmin Farcau spune ca e unul din lucrurile de care nu a fost foarte impresionat.
“Vinurile frantuzesti si mancarea de acolo e mai mult o chestie de marketing pe care ei stiu sa o faca foarte bine”, este el convins.
Nu a vazut nici lanuri de lavanda, imaginea cu care este asociata zona, insa apreciaza ca aceasta se cultiva mai la sud-est.
“Banii erau mai multi, indiscutabil, insa acolo ai un alt nivel de viata, alte costuri, alte preturi, deci nu pot spune ca am castigat mai mult”, a mai spus el.
Sederea de un an la Tolouse s-a mai prelugit cu inca unul si inca unul, asa ca s-au facut trei.
“Puteam sa raman acolo, e adevarat. Cel putin un an mai aveam contract, insa m-am intors pentru ca am castigat un proiect al meu la Cluj. A fost depus in primavara lui 2011 si in toamna, cand au iesit rezultatele, l-am castigat. Am lasat acolo totul si m-am intors. Nu am avut remuscari. Stiam la ce ma intorc, asta am vrut”, a explicat el.
In viziunea lui Cosmin Farcau, anii petrecuti in Franta au fost un stagiu de pregatire, o etapa.
“Am mers sa ma scolesc cum faceau mai demult oamenii de cultura de la noi, care mergeau fie la Viena, fie la Paris sau Londra. In domeniul cercetarii e chiar o nevoie si le recomand tuturor sa nu omita asta din instruirea lor, sa isi faca doctoratul sau macar o parte din studii in alta tara. E o baie in alt mediu si alte moduri de a vedea lucrurile. Eu credeam ca un an e bine, dar nici trei ani nu a fost destul. Chiar e bine sa vezi mai multe lucruri”, justifica tanarul.
In privinta lucrurilor invatate la Touluse, Farcau pune pe primul loc modul cum este privita cercetarea, dorinta ca cele studiate sa aduca intr-adevar ceva nou.
“La noi a fost o perioada in care multi faceau cercetare doar ca sa fie, fiind multumiti sa fie fruntasi in satul lor, fara sa simta nevoia sa vada ce se intampla in lume in domeniul respectiv”, adauga.
Alaturi de sotia sa, cercetatorul locuieste intr-o garsoniera, cumparata cu un credit la banca.
“E o poveste si cu asta. Chiar daca eu castig bani nu sunt luat in considerare cand e vorba de credite, pentru ca am contract pe o perioada determinata. Asta e unul din dezavantajele meseriei in Romania”, marturiseste tanarul.
“Nu regret ca nu am plecat, insa, cum se spune, sa nu spui niciodata niciodata. Poate peste cativa ani iar voi pleca. Situatia e cea din cercetarea noastra, intr-o mare instabilitate. Chiar si atunci cand avem proiecte castigate, ne trezim ca la jumatatea perioadei de derulare cineva decide sa ne taie jumatate din fonduri. S-a intamplat chiar anul trecut. Poti fi bun, performant, dar te pomentesti ca trebuie sa faci treaba cu jumatate din fonduri. Nici competitiile care pana nu demult erau periodice nu mai sunt prea dese. E destul de greu…”, apreciaza cercetatorul.
In prezent, tanarul se ocupa de proiectul pentru care s-a intors in tara, insa acesta se va finaliza in luna noiembrie, dupa care nu mai are nimic concret, in afara celor doua-trei proiecte depuse pentru finantare. Impreuna cu alti tineri, acesta lucreaza la realizarea unor senzori cu detectie in acelasi timp electrica si optica.
“Pana acum totul a mers bine, Suntem la nivelul in care demonstram ca funtioneaza si, probabil, ar fi nevoie de un alt proiect pentru o aplicatie specifica”, explica el.
“Probabil asta e problema la UBB. Suntem o gramada de tineri cercetatori, asa ca mine, cu proiecte pe perioada determinata. La Fizica, de pilda, sunt studenti putini, asa ca nu e nevoie de noi cadre didactice”, rezuma el situatia.
Solutia propusa de tanar ar fi elaborarea unor strategii nationale pe termen lung, concepute de cei mai performanti oameni din cercetare, care sa se respecte in ciuda schimbarii guvernelor.
“Probabil ca ar fi mai eficiente niste centre mari de cercetare unde sa se faca proiecte de top, decat sa fie 100 de mici echipe rasfirate care nu fac mare lucru. Probabil ar fi o solutie pentru ca cercetarea sa si produca ceva palpabil. Pe langa asta, o piedica este faptul ca cercetatorii sunt si ei oameni, romani, inca sub influenta epocii trecute si a proverbelor de genul „sa moara si capra vecinului”, sau „lasa ca-i bine si asa..””, este el de parere.
O alta latura a activitatii sale, “cea de-a doua viata”, dupa cum descrie zambind este cea de muzician intr-o trupa. Se numeste Descend into Despair si abordeaza genul Doom Death Metal. Formatia a fost infiintata in 2010, insa Cosmin este chitarist in cadrul acesteia doar din toamna anului trecut.
“La sfarsitul lui ianuarie am lansat un prim full album , The Bearer of All Storms, la o casa de discuri din SUA. Se gaseste de vanzare pe Internet. Am insa si un proiect al meu, solo, in care incerc sa compun, inregistrez, mixez” , marturiseste Cosmin Farcau.
Legat de motivatia de a te intoarce in tara, Cosmin spune ca el considera ca orice individ trebuie sa contribuie la a construi ceva.
„Daca mergem pe ideea ca plecam toti unde e bine, o sa fie o tarisoara-doua unde merg toti pentru asta si se umple de oameni, ramanand gol in alta parte. Mi se pare ca nu e deloc profitabil pe termen lung si atunci mai bine ca fiecare sa faca ce poate el mai bine la locul lui, in tara lui. Asta e parerea mea personala, sfatul meu pentru tineri”, conchide el.