Un proiect de lege depus, miercuri, la Camera Deputaților, ridică pragul electoral de la 5% la 7% și propune eliminarea așa numitului prag alternativ pentru UDMR, care îi permitea intrarea în Parlament dacă ar fi obținut un prag de 20% în patru județe. În expunerea de motive a proiectului de lege, depus de deputații Radu Cristescu (PSD) și Adrian Cozma (PNL), este invocată nevoia de ”stabilitate politică”. De asemenea, crește pragul electoral pentru alianțele electorale sau politice, care vor trebui să obțină minim 10% din voturi față de 8% cât prevede legea în vigoare. Creșterea pragului electoral ar afecta direct UDMR, care ar fi eliminat din Parlament, se arată într-o analiză realizată de Asociația Mikó Imre.
”Acest lucru ar crea probleme foarte mari pentru UDMR, care obține de obicei în jur de 6% din voturi, și ar împiedica comunitatea maghiară să își trimită reprezentanții politici în legislativul românesc. PSD și PNL spun că „doresc să creeze mai multă stabilitate în România, să reducă fragmentarea spectrului politic”, însă dacă acest proiect de lege va fi votat în Parlament, atunci înseamnă eliminarea UDMR din sfera politică românească. Cu un an înainte de alegeri, membrii comunității maghiare consideră acest demers unul extrem de ostil, care îi împiedică pe membrii comunității maghiare să facă parte din legislativul românesc, dar și pe cei din UDMR să facă parte în viitor din guvernul României”, se arată într-o analiză realizată de Asociația Mikó Imre.
”Rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaților și Senatului au determinat o fragmentare politică importantă. Acest lucru s-a repercutat asupra dificultății constituirii unor majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică și o stabilitate guvernamentală. Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 și 2020-2024, Parlamentul României a acordat vot de învestitură pentru un număr de șapte guverne. Practic, durata medie a unui guvern a fost de cca. 1 an. Această instabilitate politică și guvernamentală a avut consecințe și asupra stabilității economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanțare externă nerambursabilă, precum și asupra relațiilor politice și economice externe.
Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri la termen pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative:
– majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală;
– eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coexistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”.
- ”Articol unic – La articolul 94, alin.(2), din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, lit.a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a) 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional”.
Proiectul de lege a fost semnat și de deputații PNL Alexandru Muraru, apropiat al președintelui Iohannis, Cristina Burciu, Laurențiu Cazan, Maria Stoian, Ervin Molnar, Florian Dumitru și Luminița Barcari.