A condus Intreprinderea Agricola de Stat Gherla inca din 1976, cand judetul nostru exporta sute de mii de tone de fructe si legume in tarile din Rasarit, dar si in Germania. De la agricultura de stat, care se facea “ca la armata”, Ioan Pintea a administrat, o scurta perioada, primaria Gherla, unde a fost viceprimar si primar interimar. Acum, din postul de director al Directiei Agricole Cluj, vrea sa ajute fermierul clujean sa ajunga la performanta de a realiza productie ca pe vremuri.
Ioan Pintea, in varsta de 61 de ani, a facut aproape toata viata lui agricultura de stat. Absolvent al Universitatii de Stiinte Agricole din Cluj, o buna parte din timp, din 1976 pana dupa 2000, a lucrat la fosta Intreprindere Agricola de Stat Gherla, dupa care a fost viceprimar si primar in acelasi oras. De trei saptamani, a preluat conducerea Directiei Agricole Cluj, in urma unui concurs.
Noul director s-a familiarizat repede cu noutatile din judet, vine din domeniu si cunoaste greutatile fermierilor. Din biroul sau, adapostit in cladirea Unitatii Fitosanitare, analizeaza dosare, cereri pentru subventii, face calcule.
De la agricultura de stat, pe care a gestionat-o cu succes multi ani, acum Pintea incearca sa ajute fermierul clujean cat de mult poate el, incurajand productia pe suprafete mari si asocierea fermierilor in cooperative si asociatii.
Ioan Pintea a condus fostul IAS Gherla, care gestiona 3.500 de hectare de teren in judetul Cluj, de la pasuni, fanete, livezi, dar si 5.000 de capete de animale, in mare parte din rasa Baltata Romaneasca.
“Am avut si o ferma de elita de Baltata Austriaca si am infiintat, tot la Gherla, si o fabrica de lapte si un abator la Iclod, pentru bovine, care a functionat pana acum cativa ani”, isi aminteste el.
Acum, judetul nu are niciun labator de stat, cel de la Iclod nu mai functioneaza de ani buni si autoritatile judetene inca nu au gasit fonduri pentru a-l redeschide.
“E normal sa existe un abator de stat si la noi. Oricum, numarul de bovine a scazut foarte mult, in total avem in jur de 73.000 de capete”, spune noul director.
Cu o grimasa, radiografiaza zootehnia judetului: 41 de crescatori de bovine, 6 crescatori de porci si 20 de ferme de pasari. Pe hartie sunt simple cifre, in schimb realitatea din teren e cu totul alta: crescatori care se confrunta cu un pret al laptelui mic, ferme de pui puse in situatia de a se muta, din cauza autorizarii unor constructii in imediata lor apropiere. Pe scurt, insa, Pintea are numai vorbe bune despre fermieri.
“Sunt niste oameni foarte harnici, ii cunosc pe marea majoritate”.
Ioan Pintea a trecut cu o oarecare nostalgie de la agricultura de stat la cea privata.
“Lucrand in agricultura de stat, tin la ea si nu pot sa o uit niciodata. Se faceau productii mari, era disciplina de fier, aveam sute de angajati in subodine. Am avut o livada la Taga, de unde mergeau la export sute de vagoane de fructe si legume”.
Acum, el incurajeaza asocierile dintre fermieri, cum este Cooperativa Somes-Aries. “Sunt exceptionale asocierile, trebuie sa primeze in agricultura, altfel nu se poate obtine productie pe suprafete mici. Daca se realizeaza productie, si pretul este convenabil. Eu pentru asta ma lupt, pentru productie”.
In judetul Cluj, doar putin peste o mie de hectare de teren a ramas in proprietatea statului, si acela concesionat de fermieri.
Ioan Pintea se lupta sa sprijine fermierii clujeni, iar ideea deschiderii unei fabrici de procesare a laptelui de catre stat ar fi de mare ajutor, crede el, in spiritul concurentei.
“Acolo unde se traieste mai bine, se munceste mai mult ca la noi”, spune el.
In vremea cand conducea fostul IAS Gherla, judetul Cluj exporta mii de tone de fructe, in special in tarile rasaritene, Rusia si Cehoslovacia, de la mere, cirese, prune, dar si legume si carne de bovine.
“Am avut exporturi si in Germania”, povesteste Ioan Pintea. “Numai in Cluj-Napoca erau mai multe ferme, patru la IAS Cluj, trei la Statiunea Experimentala Horticola. Se produceau 30.000 de tone de fructe pe an”.
Totusi, el se arata putin dezamagit de modul in care s-a facut agricultura dupa ’90.
“Inainte nu am avut niciodata timp liber. Munceam si duminica pana la 4-5 seara. Am crezut ca dupa ’90 va fi mult mai bine. Am crezut ca nu se va faramita aceasta agricultura, ca vom face productii mai mari. Aceasta este esenta in agricultura, productia, nu smecheria”, conchide noul director.