Deosebit de insistent și fără să se recomande (numele i l-am dedus din adresa de mail), Ioan Olteanu, un reprezentant al grupului de inițiativă „Clujul altfel”, fără alte introduceri, a trimis pe mai multe adrese de mail ale redacției ceea ce el numește a fi un drept la replică la articolul: Să dormim pe banul public! Primăria sprijină din bugetul local un concurs de dormit în Parcul Central. Criteriile de jurizare vor fi durata și calitatea somnului
Grupul de inițiativă „Clujul altfel” a organizat duminica trecută un concurs de dormit ziua în Parcul Central, concurs finanțat de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca din bugetul local, prin intermediul platformei Comʼon Cluj-Napoca 2016, un proiect de bugetare participativă care presupune „implicarea cetățenilor într-un proces democratic de deliberare și decizie pentru stabilirea modalității optime de cheltuire a (unei părți a) bugetului public”. Prin intermediul acestei platforme, inițiativele care au strâns cele mai multe voturi au fost sprijinite financiar de către Primărie, concursul de dormit câștigând acest concurs de proiecte (prin cumularea a 384 de voturi), pe locul 43 din 65 de inițiative care au obținut finanțare.
Ce este bugetarea participativă?
Bugetarea participativă este o metodă de implicare a cetățenilor în cheltuirea bugetelor locale, care presupune mai multe etape:
Pasul 1: întâlniri cu cetățenii pentru identificarea nevoilor comunității și pentru stabilirea regulilor, a delegaților în procesul de bugetare;
Pasul 2: întâlniri ale delegaților și dezvoltarea nevoilor identificate ale comunității în proiecte fezabile – delegații transformă ideile în propuneri concrete, se întâlnesc și discută ideile, se întâlnesc cu experți și reprezentanți ai autorităților, fac vizite în locurile unde sunt propuse proiecte, prioritizează proiectele fezabile și le prezintă cetățenilor și reprezentanților instituțiilor;
Pasul 3: proiectele dezvoltate în cadrul pasului 2 revin în comunitate și cetățenii se exprimă cu privire la acestea, propun sugestii de îmbunătățire etc.
Pasul 4: se organizează o sesiune de vot a proiectelor rezultate în urma întâlnirilor cu cetățenii;
Pasul 5: implementarea și monitorizarea proiectelor alese de cetățeni – responsabilizarea autorităților
Rezultatele vizate ale acestui tip de bugetare participativă sunt organizarea și dezvoltarea comunitară – cetățenii capătă încredere în reprezentanții lor și înțeleg mai bine nevoile comunității, înțeleg cum se formează bugetele, ce pot și ce nu pot finanța instituțiile statului, se simt împuterniciți, simt că starea comunității lor depinde de ei.
În cazul proiectului Comʼon Cluj-Napoca 2016, inițiativele au trebuit să treacă doar de o comisie tehnică din cadrul proiectului, după care a urmat votul, un fel de vot de popularitate, pentru că 3-400 de voturi nu înseamnă o comunitate largă de cetățeni ai Clujului, ci doar o comuniune de prieteni și cunoscuți.
Somnul rațiunii naște truisme, clișee și considerații paradoxale
După ce au identificat la nivelul comunității clujene nevoia de somn în timpul zilei, pentru că concursul nu s-a desfășurat noaptea, între orele ideale de somn, 22-6, ci ziua, între orele 12 – 18, organizatorii concursului, nemulțumiți de faptul că Ziar de Cluj a arătat că împăratul e gol, au trimis pe nenumărate adrese de mail ale redacției, ca să fie siguri că primim, un drept la replică prin care se rățoiesc la noi, prin fraze elucubrante, care stârnesc râsul:
„Insomnia este somnul rațiunii care naște monștrii. Lipsa somnului produce probleme de memorie, de concentrare, obezitate sau diabet. Într-o lume aflată în viteză cele 24 de ore pe care fiecare dintre noi le avem par a fi acum insuficiente pentru tot ce am vrea să realizăm. Astfel somnul sau odihna devin opționale, odată cu ele și sănătoatea noastră”, își începe Bogdan Olteanu dreptul la replică, enunțând truisme (greșelile gramaticale din rândurile citate îi aparțin).
„Care a fost nevoia comunității pe care am identificat-o în acest proiect?”, se întreabă Ioan Olteanu. Și își răspunde singur: „Conștientizarea efectelor produse de lipsa somnului. Așadar nu dormim pe bani publici, ci ne informăm pe bani publici asupra unor probleme ce sunt adesea ignorate. Da, și facem asta într-un mod plăcut și relaxat. Scopul proiectului „Și Clujenii dorm câteodată” este acela de a atrage atenția cetățenilor asupra riscurilor produse de lipsa somnului”, mai precizează Olteanu.
„Într-un oraș agitat și dezvoltat precum este Cluj-Napoca”, continuă Olteanu cu considerațiile clișeistice, „oamenii, în special cei mai tineri au tendința de a reduce numărul orelor de somn. Acest proiect își propune să-i atenționeze pe tineri asupra riscurilor la care se expun dacă nu dorm suficient. Metoda prin care am ieșit în evidență a fost organizarea unui inedit concurs de dormit în parcul orașului. Mesajul nostru cu privire la importanța somnului a fost transmis cu succes într-o manieră amuzantă și interesantă.”
Dacă ne gândim la faptul că grupul de inițiativă „Clujul altfel” a organizat concursul de somn ziua, între 12 și 18, probabil că membrii acestui grup consideră că tinerii nu dorm ziua suficient, dorind să-i atenționeze asupra acestui neajuns într-o manieră care ar fi amuzantă, dacă nu ar fi sponsorizată din bani publici, lucru care nu ne poate decât întrista. Pe bani privați, tinerii pot dormi întreaga zi, cât de mult și de profund doresc ei, însă cetățenii orașului nu ar trebui să plătească pentru ca o mână de oameni să-și facă siesta în Parcul Central.
„Proiectul a fost propus, votat și implementat cu susținerea cetățenilor care au votat și care au participat la eveniment, dar și cu susținerea Primăriei (reprezentantul cetățenilor) care ne-a oferit această posibilitate”, mai precizează reprezentantul „Clujului altfel”. După cum am scris și în primul material, cel care a generat acest „drept la replică”, „vina” nu este a celor care au votat, ci a responsabililor de verificarea acestei inițiative, care nu ar fi trebui să permită ca acest proiect de dormit să intre în concurs și să câștige o finanțare care poate ar fi fost mai utilă altor proiecte care într-adevăr vizau o nevoie a comunității. Nimeni nu poate spune că nu există o nevoie fiziologică de somn, una comună tuturor oamenilor, fără de care nu se poate trăi, dar asta nu înseamnă că este o „nevoie a comunității”. Oamenii mai au și alte nevoi fiziologice, iar dacă Primăria finanțează din bugetul local un concurs de dormit, de ce nu ar finanța la anul și un concurs de băut apă, sau chiar de eliminat apa din organism, două nevoi fiziologice la fel de importante ca somnul.
Într-un mod altruist, tinerii au testat în parc saltelele pe care mai apoi le-au donat
„Evenimentul a inclus un scurt filmuleț informativ asupra importanței somnului, fluturași care includeau curiozități despre somn, o proiecție de film, pizza și voie bună. Ordinea publică nu a fost deranjată, iar curățenia s-a menținut pe toată durata proiectului”, argumentează Ioan Olteanu această inițiativă. O inițiativă care poate ar fi fost mai potrivită pentru a fi realizată în mediul preșcolar, la grădiniță, acolo unde copiii învață că trebuie să dormim 8 ore pe zi, de preferat de la 10 seara la 6 dimineața, că trebuie să ne spălăm pe mâini înainte de a mânca, pe dinți după, că trebuie să ne tăiem unghiile și că trebuie, de asemenea, să avem batistuță curată în buzunar.
„Saltelele achiziționate au fost trimise către OSUT (Organizația Studenților din Universitatea Tehnică), aceasta le va dona unor familii nevoiașe”, își continuă Olteanu „dreptul la replică”. Un lucru bun, de altfel, că au fost achiziționate saltele care vor fi donate unor familii nevoiașe, însă și aici se naște întrebarea: de ce nu puteau fi donate aceste saltele direct, fără a mai fi umezite pe pământul și iarba din parc, fără a risca astfel ca aceste saltele să ajungă la familii într-o stare necorespunzătoare?
„Cercetătorii britanici” au descoperit că somnul este sănătos
Spre finalul „dreptului la replică”, Olteanu menționează școlărește câteva dintre efectele lipsei de somn, jignind astfel inteligența cititorilor noștri, familiarizați, desigur, încă din clasele primare, cu aceste informații, oferite, de altfel, de toate site-urile de mâna a doua, care abundă pe net, de către „cercetătorii britanici” și nu numai:
„Și pentru că noi suntem constructivi, o să menționăm câteva dintre efectele lipsei somnului documentate din studii efectuate de unele dintre universitățile de top la nivel global. Desigur, încurajăm consultarea a cât mai multe surse de informare și opinii ale specialiștilor pe marginea acestui subiect. Lipsa somnului ne afectează sănătatea, cariera și viața socială. Cum? 1. Lipsa somnului poate provoca hipertensiune, diabet și depresie. (Studiu oferit de Unviersitatea Chicago, citat de Time http://time.com/4358710/sleep-loss-heart-health/) 2. Lipsa somnului poate produce obezitate. Unul din studiile pe acest subiect este produs de Universitatea din Bristol (Regatul Unit) în parteneriat cu Weill Cornell Medical College (Qatar). (Sursa: http://www.bbc.com/news/health-31869053) 3. Lipsa somnului afectează memoria, capacitatea de concentrare, abilitatea de a procesa informații, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii”, scrie Olteanu în compunerea sa de nota 10 cu steluță, pe tema efectelor lipsei de somn. Până aici suntem de acord cu el sau cu domnia sa (fiindcă nu s-a prezentat, nu știm exact cine este și la ce nivel de politețe trebuie să ne adresăm). Următoarea afirmație însă nu știm exact cum să o luăm, dar, fiindcă îi acordăm domnului Olteanu prezumția de inteligență, o luăm sub titlu de glumă:
„Somnul rațiunii care naște monștrii este la rândul său născut din lipsa somnului. Paradoxal nu?”, se întreabă Olteanu.
Curat paradoxal! Iar paradoxurile „dreptului la replică” continuă (trecem peste greșelile de ortografie):
„A treia sursă pe care o cităm provine de la Universitatea Pennsylvania: http://www.uphs.upenn.edu/news/news_releases/2014/03/veasey/ Cluj-Napoca este un oraș plin de viață și plin de diversitate. Comunitatea cuprinde oameni cu diferite așteptări, idealuri și nevoi. Faptul că proiectul nostru a fost votat de 384 de persoane, faptul că 200 de persoane și-au anunțat prezența pe facebook, dintre care câteva zeci (nu știm numărul exact) au petrecut câteva ore afară pe o vreme destul de rece demonstrează că am identificat o nevoie reală și că am avut un mod atractiv de abordare a acesteia. A petrece câteva ore în aer liber nu înseamnă a fi „boschetar”, persoanele fără adăpost pe care unii îi numesc „boschetari” nu petrec doar câteva ore în aer liber, ei stau un pic mai mult”, își încheie Olteanu replica.
Nevoia paradoxală de a dormi ziua în parc pe banii municipalității
Paradoxul constă în faptul că reprezentantul grupului de inițiativă „Clujul altfel” consideră că dacă câteva zeci de tineri au mers să doarmă ziua pe frig în parc, înseamnă că ei au identificat o nevoie reală a unei comunități. Dacă câteva zeci de oameni se strâng într-un bar și își beau mințile câteva ore, asta nu înseamnă că alcoolismul reprezintă o nevoie reală a unei comunități, și, oricum, comunitatea la care se referă proiectul unui buget participativ reprezintă comunitatea unui oraș și nu comunitatea unui grup restrâns de prieteni și cunoscuți.
Întrebarea legitimă care se ridică, după toate acestea, este dacă proiectul Comʼon Cluj-Napoca este o platformă de bugetare participativă autentică sau doar un concurs de popularitate prin care cei care reușesc să strângă câteva sute de cunoscuți care să îi voteze au acces la banii oferiți cu generozitate de către Primărie. Sume mici, dar care asigură o bună publicitate și imagine municipalității în rândul tinerilor care share-uiesc acest proiect tuturor celor pe care îi cunosc, pentru a fi votați. Sume mari, dacă privim inconsistența acestor proiecte și fondurile însumate pe care se doarme, în loc să se realizeze proiecte cu un real impact și cu o largă adresabilitate cetățenească. Pentru că, oricum am lua-o, să dormi, în prag de iarnă, ziua în amiaza mare, în parc, nu este o nevoie a comunității.