Un studiu realizat de un site de marketing pe baza evaluării locuitorilor plasează Cluj-Napoca pe locul 7 într-un top al orașelor privind calitatea aerului. Cartierele din oraș considerate de clujeni drept cele mai bune din punct de vedere al calității aerului nu coincid cu cartierele cu cea mai mare suprafață de spațiu verde.
Clujenii care au participat la un studiu privind calitatea aerului din principalele orașe din România au evaluat cartierul în care locuiesc din acest punct de vedere.
„Pentru realizarea clasamentului, participanții studiului au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calității aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar mențiunile care au primit cel puțin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final”, au precizat realizatorii studiului.
Potrivit autoevaluărilor realizate de cetățeni, pe locul 1 se află Brașov cu nota 66,48 din 100. Pe locul 2 se află Miercurea Ciuc, cu nota 65,66, urmat de Sfântu Gheorghe cu 63,62. Râmnicu Vâlcea ocupă poziția 4 în clasament cu nota 62,78, urmat de Piatra Neamț, cu nota 61,61 și Sibiu cu nota 61,51. Cluj-Napoca ocupă doar locul 7 cu nota 61,07, urmat de Pitești cu nota 59,91, Slobozia cu nota 58,92 și Botoșani cu nota 58,85.
București, Botoșani, Galați, Reșița se numără printre orașele cu cea mai proastă calitate a aerului, potrivit evalurărilor făcute de cetățeni.
Dacă ne raportăm la regiuni, Transilvania se află pe locul 1 din punct de vedere al calității aerului.
Studiul a analizat date și mai în detaliu și le-a solicitat participanților să evalueze și propriul cartier. Cartierul cu cel mai bun aer este Răcădău din Brașov, care a primit nota 85,60 din 100. Cluj-Napoca se află pe locul 4 în clasamentul cartierelor, cu Grigorescu, care a fost evaluat de către locuitori cu nota 75,22 din 100. Un alt cartier din Cluj-Napoca, Gruia, ocupă locul 7 cu nota 73,28. Zorilor se află pe locul 9 cu nota 72,75. Andrei Mureșanu ocupă locul 10 cu nota 71,73. Gheorgheniul este pe locul 11, după ce a fost evaluat de locuitori cu nota 71,48.
Cartierul din țară cu cea mai scăzută calitate a aerului este Mihai Bravu din Ploiești cu nota 34,63.
Calitatea aerului are legătură, printre altele, și cu suprafața de spații verzi din oraș. Suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca este de 814 hectare, din care aproape jumătate sunt păduri. Cimitirele și pădurile din afara orașului au fost luate în calcul de oficialii de Primărie când au calculat suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca.
Raportat la populația oficială de aproximativ 325.000 de locuitori reiese că fiecărui clujean îi revin 25 de metri pătrați de spațiu verde. În realitate, situația nu este atât de verde cum o văd oficialii din Primărie.
În primul rând, populația reală a orașului este cu cel puțin 100.000 de oameni mai mare datorită studenților și angajaților care nu au domiciliu stabil sau viză de flotant. Aceasta înseamnă că fiecărui locuitor i-ar reveni undeva la 19-20 metri pătrați de spațiu verde, dar la o analiză mai atentă a suprafețelor de spații verzi reiese că oficialii din Primărie au luat în calcul și pădurile și cimitirele atunci când au contabilizat suprafața totală de spațiu verde. Reiese că suprafața destinată efectiv activităților recreative, plimbărilor (adică acele locuri care sunt în interiorul orașului și sunt la îndemâna locuitorilor) este de 554 hectare. Aceasta înseamnă că unui clujean îi revin 13-14 metri pătrați de suprafață verde.
Cel mai „verde” cartier din municipiu este Gruia cu peste 247 de hectare de spațiu verde, urmat de Gheorgheni cu 229 hectare și Mănăștur cu 116 hectare. La polul opus se află Iris cu doar 4 hectare, Mănăștur Grădini cu 1,55 hectare și Someșeni cu 1,30 hectare.
Suprafața de spațiu verde pe cartiere:
• Gruia: 247,33 hectare;
• Gheorgheni: 229,18 hectare;
• Mănăștur: 116,78 hectare;
• Zorilor: 50,47 hectare;
• Centru: 45,73 hectare;
• Mărăști: 32,26 hectare;
• Grigorescu: 17,10 hectare;
• Plopilor: 12,23 hectare;
• Făget: 11,47 hectare;
• Andrei Mureșanu: 6,40 hectare;
• Între Lacuri: 6,23 hectare;
• Bulgaria: 4,85 hectare;
• Dâmbul Rotund: 4,72 hectare;
• Iris: 4,17 hectare;
• Mănăștur Grădini: 1,55 hectare;
• Someșeni: 1,30 hectare.
sursa foto: ro.cluj2015.eu
