Societățile aflate în subordinea instituțiilor de stat fie se închid pe bandă rulantă pentru a face loc investitorilor privați cu interese în zonă, fie, în cel mai bun caz, ajung în faliment. În Cluj-Napoca, o parte din societățile aflate în subordinea Consiliului Județean sunt pe butuci, la un pas de faliment și închidere. La fel se întâmplă și cu puține firme aflate în subordinea Guvernului. Cel mai recent dezastru este al Imprimeriei Ardealul, care se închide în an aniversar.
Ziar de Cluj vă prezintă TOP CINCI al firmelor de stat care s-au închis sau mai au puțin până la dispariție:
1. Imprimeria Ardealul se închide exact în anul în care împlinește 100 de ani. Conducerea imprimeriei a avertizat de mai multe ori că se va ajunge la faliment și chiar la închidere din cauza managementului defectuos de la nivel național. Conducerea Imprimeriei Ardealul a solicitat în mai multe rânduri Ministerului Culturii demiterea managementului Coresi, care a provocat intenționat falimentul pentru a vinde proprietățile rechinilor imobiliari. În final, previziunile conducerii Imprimeriei Ardealul s-au îndeplinit.
În timp de Guvernul României a abandonat prima tipografie românească din Cluj-Napoca, Guvernul Ungariei a finanțat construirea unui centru cultural, care include și tipografie, în capitala simbolică a Transilvaniei. Potrivit presei centrale, printr-un adevărat tăvălug de decizii absurde, nelegale si nejustificate emise in perioada ianuarie-iulie 2019, administratorul judiciar si administratorii speciali ai Companiei Nationale a Imprimeriilor Coresi SA, aflata în procedura de insolvență, au pus la cale închiderea sucursalelor Imprimeria Ardealul Cluj si Imprimeria de Vest Oradea, sub privirea complice a Ministerului Culturii, care are calitatea de reprezentant al actionarului unic al companiei, statul român.
Compania Națională a Imprimeriilor Coresi a fost înființată în 1999 și are sucursale în mai multe orașe. În ultimii 7 ani a mers tot pe pierdere. În 2017 de exemplu a declarat o cifră de afaceri de 16 milioane lei, un număr mediu de 226 angajați și pierderi de aproape 4,9 milioane lei.
2. Clujana, cândva cea mai mare fabrică de încălțăminte din Transilvania și un important exportator în domeniu, se zbate de mai mulți ani în insolvență. Se vorbește despre un plan de redresare și despre mutarea fabricii de mai bine de doi ani, dar cu toate acestea situația a rămas nerezolvată.
Înainte să ajungă în această situație, fabrica avea câteva sute de angajați. De exemplu, în 2017 figura cu 339 de angajați, o cifră de afaceri de 8,2 milioane lei și pierderi de aproape 5 milioane lei. Din 2010, cea mai mare fabrică de încălțăminte din Cluj și din regiune a avut pierderi în fiecare an, pierderi care au variat între 1,4 milioane lei și 3,2 milioane lei. Cel mai prost an a fost însă 2017.
Dobânzile la o datorie veche țin pe loc procedura de ieșire din insolvență. Conducerea fabricii spune că o ordonanță de urgență permite ștergerea acestor datorii și rezolvarea cât mai rapidă a situației. În iunie 2019 a fost ultimul termen în instanță pentru ieșirea din insolvență.
„Vorbim de dobânzi calculate la datorii vechi de dinainte de 2014. Procedura de aministie, acea ordonanță ne permite să obținem anularea lor și practic să ieșim din insolvență pentru că alt impediment nu mai avem. Acum vom avea un alt termen în instanță. Această datorie ne-a apărut după ce s-a aprobat planul de reorganizare, e o decizie a ANAF-ului, dar această obligație va dispărea odată cu intrarea pe această ordonanță. Vom depune notificarea conform normelor și vom solicita anularea lor”, declara Florin Gliga, directorul Clujana SA, în toamna acestui an.
Între timp, fabrica funcționează. Mutarea fabricii despre care se discuta încă de anul trecut nu s-a realizat deocamdată. Încă se poartă discuții în acest sens.
3. Drumuri și Poduri Județene SA este o altă societate aflată în insolvență. În vara acestui an avea în derulare lucrări la doar două drumuri județene. Și în cazul acestei societăți se vorbește de un plan de redresare de mai bine de un an și jumătate. Mai mult, în fiecare an, Consiliul Județean alocă fonduri pentru menținerea pe linie de plutire a Drumuri și Poduri Județene SA.
În vara acestui an, conturile firmei au fost blocate de mai multe ori, angajații au protestat în semn de nemulțumire față de situația dificilă în care se află. Cei 185 de angajați riscă în orice moment să își piardă locurile de muncă.
Drumuri și Poduri Județene SA nu a mai avut profit din anul 2016. Dar și atunci profitul a fost în valoare de numai 6.921 lei. Profit mic a avut și în anul 2015: puțin peste 38.000 lei. Cel mai mare plus l-a înregistrat în anul 2010: peste 267.000 lei.
2017 și 2018 au fost anii cei mai slabi din punct de vedere financiar pentru societatea Consiliului Județean. În 2017, a înregistrat o pierdere de 19,6 milioane lei, iar anul trecut, pierderea a fost ceva mai mică, adică 8,7 milioane lei.
Cifra de afaceri declarată anul trecut de societatea Drumuri și Poduri a fost de 32,2 milioane lei, iar în 2017 a fost de 41 milioane lei.
4. Pază și Protecție SA este la fel ca Drumuri și Poduri Județene SA este într-o situație financiară delicată. Cu toate că nu este încă în insolvență, merge pe pierdere din 2013 încoace. Rezultatul negativ al societății este influențat de numărul insuficient de contracte precum și de existența unor contracte cu tarife sub nivelul de creștere a salariului minim, care nu permit acoperirea cheltuielilor.
Cele mai mari pierderi, de peste 673.000, au fost înregistrate în 2017. Anul trecut, Pază și Protecție a avut pierderi de aproape 500.000 lei. Cifra de afaceri a societății Consiliului Județean nu a depășit 2,4 milioane lei în ultimii doi ani. Pe fondul pierderilor, a scăzut și numărul de angajați. Dacă în 2013, societatea avea 320 de angajați, anul trecut a ajuns la doar 88 de angajați. În ciuda situației dificile, în urmă cu două luni conducerea societății a anunțat că dorește să mai angajeze 16 agenți de pază.
5. Cluj Arena nu a reușit de-a lungul anilor să obțină profit deși alte stadioane similare din Europa merg foarte bine. Dar pentru aceasta este nevoie de un management eficient, ceea ce nu s-a întâmplat și la Cluj.
În august 2017 a fost declanșată procedura de intrare în faliment ca urmare a managementului prost care a dus la acumularea de datorii. Problemele au pornit de la neplata unui impozit de peste două milioane de euro, către Primăria Cluj-Napoca. În scurt timp de la termenul limită pentru achitarea impozitului, s-au instaurat popriri pe conturile bancare ale societății și de acolo a început declinul. Directorul Radu Rațiu a încercat pentru o perioadă să încaseze veniturile în numerar și nu prin virament, pentru a putea achita salariile și facturile la utilități. S-a încercat predarea/vinderea/donarea stadionul din posesia Consiliului Județean Cluj în cea a Primăriei Cluj-Napoca. Într-un final s-a optat pentru înființarea unei direcții în subordinea CJ Cluj care să administreze stadionul. Angajații de pe Cluj Arena SA au fost mutați pe statul de plată al Consiliului Județean, iar problema cu impozitul a dispărut.
După preluarea stadionului sub aripa generoasă și bogată a Consiliului Județean, au început și lucrările de reparații, de întreținere sau investiții necesare funcționării optime. Până atunci stadionul doar a acumulat datorii, nereușind să găsească soluții pentru ca arena să devină profitabilă.
6. În top merită menționat și Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, deși nu este societate comercială. Unitatea sanitară a fost la un pas de închidere din cauza conducerii care a căpușat tot ce a putut. Totul s-a întâmplat în perioada când Mihai Lucan a tăiat și a spânzurat în acest institut, mai ceva ca pe propria tarla.
Cu ajutor de la Ministerul Sănătății și de la autoritățile locale și județene, Institutul de Transplant Renal a ajuns pe linia de plutire.