Cu totii am fost fascinati de fotografiile Clujului vechi si am stat cu admiratie in fata unor instantanee, ajunse deja celebre, ale Pietei Unirii sau ale palatelor din Piata Mihai Viteazu. Ziar de Cluj va prezinta o serie de fotografii mai putin cunoscute, din comoara unor colectionari, imagini ale unor obiective, cladiri sau monumente care azi mai exista doar in amintirile unora dintre clujeni.
Moara Mare de pe actuala strada Baritiu a fost ultima dintre morile orasului care a ramas in picioare. De la aceasta moara si-a primit denumirea si strada, clujenii referindu-se si acum la aceasta ca “strada Morii”.
De-a lungul Canalului Morii, bratul artificial al Somesului, care porneste de la Parcul Rozelor din Grigorescu si ajunge pana dupa Piata Mihai Viteazu, au existat mai multe mori functionale pana la inceputul secolului XX.
Moara Mare, de la intersectia strazii Baritiu cu Regele Ferdinand a fost demolata in 1933. Initial s-a amenajat in locul ei o farmacie, iar dupa 1945 o toaleta publica subterana. In zona s-a edificat in 1968 Palatul Telefoanelor si, dupa schimbarea de regim, o cladire inalta de sticla, sediu de banca.
Aleea Scarilor, asa cum se poate vedea astazi pe Cetatuie, s-a amenajat in anii ’60, cand s-a decis ca dealul sa fie amenajat ca parc si s-au construit si blocurile de pe actual strada Dragalina.
Inainte, spatiul era ocupat cu locuintele micute, modeste ale populatiei sarace a orasului. Cartierul se numea Sancalja (Sub Sant) si era o zona rau famata a Clujului, vestita pentru bordeluri si adapostirea raufacatorilor. De altfel, grotele versantului au reprezentat pana recent refugiu pentru oamenii strazii. In urma cu cativa ani au fost inchise de municipalitate.
Baile Someseni, vestite pentru efectele terapeutice, au fost transformate in statiune in 1927 de catre profesorul Dominic Stanca, fondatorul Spitalului de Ginecologie.
Foarte apreciate de clujeni si nu numai, din lipsa de investitii, baile s-au transformat in ruine. Dupa ani de promisiuni din partea autoritatilor si a mostenitorilor obiectivului, 2013 este primul an in care municipalitatea clujeana a alocat fonduri din buget pentru Bai. Formula de relansare a proiectului in parteneriat public-privat vehiculata este constructia unui aquapark.
Karpatok Ore, statuia Protectorul Carpatilor, a fost un monument de lemn ridicat la inceputul Bulevardului Eroilor in 1915.
A ramas in locul unde acum este Monumentul Memorandistilor doar trei ani, pana in 1918, cand la ocuparea orasului de trupele romanesti statuia s-a distrus. Scopul statuii era demonstrarea solidaritatii cu vaduvele si orfanii de razboi, printr-o actiune de filantropie originala. Pentru diferite sume se puteau achizitiona cuie, care mai apoi erau batute in monument, iar suma stransa era folosita in beneficiul vaduvelor si orfanilor orasului. La inaugurarea operei sculptorului Szeszak Ferenc, presa vremii relata ca s-au putut cumpara cuie la preturi intre 1 si 20 de coroane si, pentru fiecare donatie, s-a dat si o diploma. In doar cateva zile s-au strans peste 8.000 de coroane. Statuia a fost demolata in luna decembrie 1918.
Stadionul Ion Moina, construit in forma de potcoava a fost inaugurat in 1961. Initial, Stadionul Orasului, s-a inaugurat in 1911, iar prima tribuna de 1.500 de locuri, era confectionata din lemn.
In 1961 se inaugura tribuna de 30.000 de locuri a stadionului Ion Moina. La inceputul anilor ’90 s-a inaugurat pista de atletism din tartan, iar la mijlocul anilor 2000 stadionul a ajuns sa aiba nevoie de lucrari urgente de reparatii, doar o parte putand fi utilizata din motive de securitate. Desi s-au alocat fonduri consistente pentru reparatii si consolidare, Consiliul Judetean Cluj a decis demolarea stadionului Ion Moina in 2008 si construirea unei arene moderne, care s-a finalizat in 2011.
Foto: din colectia Zet Art si Vechiul Cluj