Politica

ȚINTA celor doi ”Dottore” de la PNL e libertatea de manifestare și cea de exprimare. Bode insistă pe ”un răspuns mai ferm al statului”, mai ales că ”faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale”

Ministrul de Interne Lucian Bode și premierul Nicolae Ciucă au inițiat un proiect de lege pentru modificarea Codului Penal prin care înăspresc pedepsele pentru mai multe infracțiuni, inclusiv pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Mai multe ONG-uri au denunțat proiectul, spunând că duce la restricționarea adunărilor publice. În nota de fundamentare a proiectului, Ciucă și Bode invocă ”escaladarea” acestui tip de infracțiune, fără să prezinte vreo statistică.

CITEȘTE: BOALA GREA A ”DOTTORILOR”: IMPOSTURA NAȘTE AUTORITARISM ȘI RĂZBUNARE. Ciucă și Bode au inițiat o lege care prevede doar închisoarea pentru ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice. Orice protest va putea fi declarat tulburarea ordinii publice în viziunea acestor, chipurile, liberali

CITEȘTE: S-a urnit și societatea civilă. Ziar de Cluj atrăgea atenția marți că nord-coreenii Bode și Ciucă vor să bage la închisoare pe oricine-i contestă. Că PSD a devenit mai frecventabil ca PNL

Cei doi propun, printre altele, modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice să fie pedepsită cu închisoare între 1 an și 5 ani, față de prevederile actuale – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Proiectul Bode-Ciucă elimină astfel posibilitatea ca tulburarea ordinii publice să fie pedepsită doar cu amendă.

Citind ”justificările” din ”nota de fundamentare”, vedem că cei doi ”dottore” Ciucă și Bode insistă să-și dea apucăturile autoritariste pe față și indică clar ce se urmărește prin această propunere: pumnul în libertatea de expresie, restrângerea dreptului la proteste.

”Frecvența cazurilor de loviri și alte violențe în spațiul public, gravitatea consecințelor unor astfel de fapte (infirmități, decesul unor persoane), precum și escaladarea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice petrecute în ultima perioadă, au scos în evidență existența unui specific ce se caracterizează prin participarea unui număr important de persoane, existența unor stări conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violență și atitudine refractară, inclusiv față de forțele de ordine, manifestată ostentativ și prin violență”, arată cei doi inițiatori ai proiectului în nota de fundamentare, fără a furniza însă date statistice care să susțină afirmația.

O altă justificare utilizată de Ciucă și Bode pentru creșterea pedepselor prin modificarea articolului 371 din Codul Penal este faptul că ”în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video (în direct), aspecte care au sporit violența și caracterul intimidant la adresa comunității”.

Ca atare, susțin cei doi, ”este necesar ca acest gen de evenimente să primească un răspuns ferm, adecvat și mai aspru din partea autorităților întrucât astfel de situații pot degenera, ajungând la producerea unor fapte antisociale mult mai grave”.