Justiția românească a ajuns apanajul a tot soiul de cunoscători – magistrații sunt dați la o parte, iar pe marginea problemelor din instanțele românești se pronunță tot mai mulți așa-ziși “specialiști” – fie că este vorba despre politiceni români sau despre personaje din afara granițelor țării. Oricum, ultimul trend în dezbaterea publică privind justiția a fost stabilit de curând: cea mai nouă metodă de abordare găsită este cea a misivelor. Iar numărul Scrisorilor a ajuns, cel puțin deocamdată, la trei. Trei scrisori privind justiția și protocoalele secrete. Prin urmare, genul epistolar se înscrie perfect în peisajul românesc mioritico-eminescian, obișnuit deja cu această temă: Scrisoarea a III-a.
Judecătorul clujean, Cristi Danileț, unul dintre promotorii educației juridice în rândul cetățenilor, și-a expus punctul de vedere pe marginea acestui subiect: problematica scrisorilor, dar și a protocoalelor încheiate cu diversele structuri ale organelor de securitate ale statului.
Două sute de magistrați din întreaga țară i-au scris ministrului Justiției, Tudorel Toader, pentru a-și exprima susținerea față de procurorul general al României, Augustin Lazăr, amenințat cu demisia. Printre semnatari se numără și judecătorul clujean, Cristi Danileț.
”Am constatat că s-a deschis ”sezonul scrisorilor” și, dacă tot primim scrisori din străinătate privind reforma justiției, de ce n-am trimite și noi? Vrem ca lucrurile bune să fie menținute, iar cele care nu funcționează, să fie reformate”, a declarat Cristi Danileț.
Mai întâi, după cum mărturisește Danileț, sunt lucruri care funcționează în justiția românească, care au fost evaluate și corespund standardelor europene, precum activitatea Parchetului General, DNA, DIICOT, Înalta Curte de Casație și Justiție etc. În general, Danileț s-a referit la justiția penală, cea care reprezintă unul dintre subiectele de interes al ultimelor zile.
”Dacă lucrurile merg bine în acest cadru, de ce ar mai fi nevoie de schimbări”, întreabă judecătorul clujean?
După cum se prezintă situația generală din justiție în prezent, Tudorel Toader pare a fi devenit adversarul incontestabil al justiției penale din România. Prin urmare, evaluarea procurorului general înregistrează un rezultat previzibil. Cel mai probabil, având în vedere experiența recentă privind evaluarea activității din interiorul DNA, rezultatul va fi unul nefavorabil lui Augustin Lazăr sau prea puțin obiectiv, după cum apreciază Danileț.
”Noi, cei din sistem, îngrijorați de impestivitatea cu care se derulează lucrurile și lipsa de obiectivitate, am considerat că este nevoie de o reacție”, continuă magistratul.
Astfel, Tudorel Toader nu pare a fi prea interesat de modul în care se derulează lucrurile în cadrul Consiliului Superior al Magistarturii, pe unde omite să se prezinte. Toader este membru de drept al CSM, dar cu toate acestea, obișnuiește să participe la o singură ședință din săptămână.
Iar aceasta înseamnă că Toader nu este la curent cu deciziile care se adoptă periodic în cadrul ședințelor din CSM.
Sunt decizii asupra cărora Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să convină, să se pună de acord. Ori, aceste instituții ale justiției s-au constituit, din păcate, în două categorii total distincte, în părți ”beligerante”, după cum susține Danileț.
Iar principiul separației puterilor în stat nu presupune o luptă continuă și o lipsă de cooperare între cele două instituții.
”Până la urmă, toate aceste organisme reprezintă statul, fiind ramuri ale aceleiași guvernări (”branches of government”, după cum sunt denumite în limba engleză): ele sunt separate, dar conform Constituției României, trebuie să colaboreze. Comisia de la Veneția vorbește despre ”colaborare loială între puteri”. Ori noi asistăm la un război în care vârful de lance este reprezentat de ministrul Justiției, iar ceilalți, adică noi, magistrații, suntem cei vizați”, a afirmat Cristi Danileț.
Astfel, scrisoarea semnată de cei 200 de magistrați este o procedură care se înscrie într-o procedură normală, de dialog. Un dialog la care a fost invitat ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Iar unul dintre subiectele arzătoare ale momentului se referă la blocarea activității instanțelor.
Care ar fi consecințele unei asemenea acțiuni? Un astfel de protest a mai fost înregistrat în anul 2009, care a durat 1 lună de zile și tot sistemul juridic a fost dat peste cap. Aceasta înseamnă că activitatea comercială nu ar mai funcționa, infractorii periculoși ar putea să scape, iar oamenii s-ar deplasa degeaba la instanțele judecătorești.
Este anormal ca activitatea unei instituții a statului să nu funcționeze, precum se poate întâmpla, de bună seama în cazul instanțelor judecătorești, iar acest aspect se datorează tensiunilor înregistrate în ultima perioadă.
”Deocamdată, l-am invitat pe Tudorel Toader, prin intermediul scrisorii pe care i-am adresat-o și care a fost semnată de 200 de magistrați, la un dialog.
După această etapă, vom avea și solicitări directe.
CSM-ul pare incapabil, deocamdată, să rezolve această situație. De ce ministrul Justiției trebuie să ne atace? De ce invocă protocoale care nu mai există? De ce a schimbat un șef al procurorilor, iar acum se îndreaptă spre un al doilea șef? De ce instanțele nu mai au bani?
Sistemul penitenciar este suprapopulat, iar funcționarii din penitenciare sunt la marginea răbdării”, adaugă Cristi Danileț.
Instanțele judecătorești nu mai au bani
De o lună de zile instanțele au rămas fără bani, iar rectificarea de buget nu a mai avut loc. Iar banii pentru întregul an au fost deja epuizați. Instanțele nu mai pot funcționa din punct de vedere financiar. Iar bugetul instanțelor este în responsabilitatea Ministerului Justiției. În schimb, ministrul Justiției este ocupat cu transmiterea mesajelor pe Facebook împotriva magistraților, nu cu rezolvarea problemelor administrative.
Instanțele de judecată și Parchetele sunt, astfel, blocate. Nici funcționarea sistemului informatic, nici a autoturismelor din dotare, a imprimantelor sau asigurarea stocului de hârtie – nici una dintre acestea nu mai poate funcționa și sunt paralizate..
”Și în momentul de față ne gândim dacă în 15 septembire nu vom pune pixul jos și ne vom înceta activitatea”, a afirmat Cristi Danileț.
Protocoalele secrete
Sunt încă în vigoare protocoalele încheiate cu SRI? Afectează acestea drepturile cetățenilor?
”Un protocol presupune o înțelegere între două instituții. Acord ce nu poate încălca drepturile cetățenilor, nu este vorba de interceptarea discuțiilor și ascultarea cetățenilor.
În momentul de față, între Parchetul General și SRI nu mai există nici un protocol în vigoare. La ultimul protocol de acest fel s-a renunțat în luna aprilie 2018.
Până în prezent au existat două protocoale – unul încheiat în anul 2009, iar celălalt în 2016. Cel din 2009 pemitea Parchetului ca, în cazul în care trebuia să facă interceptări autorizate de către judecători, să apeleze la aparatura SRI-ului, pentru că Parchetul nu avea în dotare aceste mecanisme de înregistrare și interceptare.
Judecătorii doar autorizează utilizarea acestor mecanisme, dar nu se ocupă de filare, ascultare și interceptare a cetățenilor. De aceste proceduri sunt responsabili cei de la un departament ”tehnic”, să spunem. Iar până în 2016, cei care făceau parte din acest departament ”tehnic”, erau din cadrul SRI. Sub supravegherea procurorului. Iar acest lucru era permis de legislația existentă până în anul 2016”, a completat judecătorul clujean.
În anul 2016, printr-o Decizie a Curții Constituționale, dispoziția din Codul de Procedură Penală care permitea apelarea la Serviciul Român de Informații, a fost declarată neconstituțională. Dispoziția a fost înlăturată din Codul Penal. În mod automat, protocolul și-a pierdut valabilitatea.
”Numai pentru cazurile de siguranță națională, a fost încheiat un al doilea protocol, cel din anul 2016, în care se arăta procedura de urmat. Practicile existente până în acel moment au fost puse pe hârtie. Este vorba doar despre chestiuni administrative, nu de încălcarea drepturilor omului”, a conchis Danileț.
Din cauza scandalului apărut în spațiul public, precum și a confuziei generale stârnite pe acest subiect, la aceste protocoale s-a renunțat. Însă existența protocoalelelor este absolut firească pentru colaborarea dintre instituții.
La rândul său, ministrul Justiției, Tudorel Toader, este semnatarul unor protocoale încheiate cu diverse instituții ale statului. Sunt aceste protocoale legale?
ediția completă a emisiunii ÎN VIZOR poate fi urmărită mai jos
