Păi, primul pe ordinea de zi ar fi proiectul de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, prin care Călin Popescu Anton Șamd Tăriceanu dorește să schimbe procedurile de numire a procurorilor şefi şi a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dacă acum legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, președintele Senatului zice că a depus acest proiect de lege pentru „a scoate actul de justiţie de sub influenţa prea mare a factorului politic“. Așa că ce poate fi mai apolitic decât faptul că se vrea ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să îşi numească, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii? Plus că dacă mai tai din prerogativele Președinției (chiar dacă Constituția nu îți dă voie), apolitismul devine și mai profund. Motiv pentru care, proiectul de modificare al legii prevede și șuntarea de la numirea procurorilor-şef, atât a președintelui (care este cu numirea), cât și a ministrului Justiției (care este cu propunerea). Rămâne ca apoliticul CSM să facă numirile.
O lege dragă măcar parlamentarilor-avocați este cea privind propria lor super-imunitate, atât ca parlamentari, cât și ca avocați la locul lor de muncă. Legea prevede obligativitatea ca avocatul să fie informat imediat ce a fost interceptat într-un dosar și interzice procurorilor să mai ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, ori să dispună confiscarea unor probe precum corespondenţa dintre client şi avocat. Procurorii nu vor mai putea confisca calculatoarele sau telefoanele mobile aparţinând avocaţilor, chiar dacă pe aceste aparate ar exista probe relevante pentru anchetă. În plus, judecătorii sunt obligaţi să-i notifice pe avocaţi dacă au autorizat interceptarea telefoanelor acestora, să aibă grijă ce și cum vorbesc dacă cumva favorizează vreu infractor sau infracțiune ceva.
Tot pe placul falsificatorilor de CV-uri și super-imunități este un proiect restant, aflat la comisii, la Camera Deputaţilor, privind cererea preşedintelui Iohannis de re-examinare a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016 privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat. Iohannis a retrimis în Șparlament legea prin care titlurile de doctor sunt acordate şi retrase de universităţi, iar aceste titluri nu se mai acordă prin ordin de ministru, ci prin hotărârea Senatului fiecărei Universităţi. Problema apare în cazul universităţilor private, unde criteriile de integritate sunt extrem de laxe. Legea este o mizerie dată în interesul Primului Plagiator al Țării Victor Ponta și altora ca el (Gabriel Oprea, Robert Negoiță, Apud Tobă șamd).
Legea conversiei creditelor din valută este o restanţă veche pe masa de lucru a șparlamentarilor, după ce la începutul anului trecut banca centrală a Elveţiei a decuplat plafonul de 1,2 franci pentru un euro, ceea ce a dus la aprecierea puternică a monedei elveţiene atât faţă de euro, cât şi faţă de leu. Francul elveţian se tranzacţionează acum la 4,06 lei pe unitate, dar valoarea sa este aproape dublă faţă de perioada 2006-2008, când băncile din România acordau credite în franci elveţieni la un curs de 1,8-2 lei pe unitate. Din cauza aprecierii puternice a francului, cei care au luat credite în această monedă exotică s-au trezit că trebuie să plătească rate duble faţă de perioada de dinaintea crizei. Astfel, aceştia au protestat de mai multe ori, cerând o lege care să reglementeze această problemă.
Legea privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială precizează că acest Comitet emite recomandări Guvernului, dar şi avertizări şi recomandări pentru Banca Naţională a României (BNR) şi Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF). Și aici este marea mizerie a legi, căci recomandările deși sunt opţionale, o prevedere din lege precizează că acestea au caracter obligatoriu, iar destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. Cel mai mare scandal a fost provocat, însă, de prevederile potrivit cărora membrii acestui Comitet sau ai organismelor componente au imunitate civilă şi penală. Adică se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional.
Legea insolvenţei personale este în vigoare deja, dar aplicarea sa a fost amânată pentru 2017. Băncile s-au opus iniţial acestei legi, dar, după apariţia legii privind darea în plată, au cerut autorităţilor să urgenteze intrarea acesteia în aplicare, ca o alternativă la cedarea locuinţelor. Momentan, legea insolvenţei persoanelor fizice nu este aplicabilă deoarece autorităţile nu au înfiinţat nici până acum Comisia Naţională de Insolvenţă şi comisiile teritoriale. Așa funcționează legile în România – până se dau trece o vreme, după ce se dau, trece altă vreme până se fac normele de aplicabilitate. Apoi, acestea se bat cap în cap cu legea.
În această sesiune parlamentară de toamnă este aşteptată şi scăderea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), cu 3 puncte procentuale la angajat şi 2 puncte procentuale la angajator. Senatul a adoptat proiectul pe 13 iunie, acum ar urma Camera Deputaţilor – for decizional. În iunie, Guvernul a calculat un impact bugetar de 7,7 miliarde de lei al acestei măsuri, astfel că s-a opus prin vocea ministrului Finanţelor, Anca Dragu.
Proiectul legislativ care va introduce impozitul forfetar („specific“) în turism a primit votul parlamentarilor, pe 28 iunie, dar a fost întors de Preşedinţie spre re-examinare. Prin derogare de la Codul Fiscal, normativul instituie un nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, impozitul specific fiecărui agent economic fiind calculat în funcţie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier şi coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii. Prin aplicarea acestor coeficienţi asupra fiecărei unităţi hoteliere sau de alimentaţie publică rezultă valori diferite ale impozitului specific datorat statului, de la o unitate sau alta. În calculul impozitului specific, mai sunt incluse numărul de locuri de cazare, suprafaţa utilă a locaţiei şi coeficientul de ajustare pentru spaţiul tehnic. Cu alte cuvinte, firmele cu profit mare vor fi avantajate de noua formă de impozitare, deoarece sunt scutite astfel de la plata impozitului pe profit. În schimb, firmele nou-înfiinţate sau micile afaceri vor avea de dat bani la stat, indiferent că au profit sau nu.
Tot la restanțe este și Master Planul de Transport. Adoptarea de către Parlament a Master Planului General de Transport (MPGT) reprezintă o restanţă încă de la începutul anului 2016, aceasta apărând ca „prioritate“ pe agendele trimestrelor I şi II din 2016. Corina Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale, a afirmat, în iunie, că
„Guvernul trebuie să decidă dacă îl retrage din Parlament şi merge pe implementare, ori Parlamentul să îşi asume responsabilitatea şi să îl adopte, pentru că întârzierile vor fi foarte mari“.
Documentul prevede pentru sectorul de transport rutier construcţia a 1.300 de kilometri de autostrăzi (valoarea investiţiei fiind de 13,74 miliarde de euro), la care se adaugă 1.826 de kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde de euro), 2.874 de kilometri de drumuri TransRegio (1,7 miliarde de euro) şi 343 de kilometri de drumuri TransEuro (190 de milioane de euro). Pentru sectorul feroviar, documentul prevede reabilitarea a 2.883 de kilometri de cale ferată (10,74 miliarde de euro), electrificarea a 489 de kilometri de cale ferată (1,12 miliarde de euro), construcţia a 439 de kilometri de linii ferate pentru marfă (1,43 miliarde de euro), construcţia a 421 de kilometri de cale ferată în parteneriat public-privat (810 milioane de euro) şi 1.000 de kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274 de milioane de euro). Pentru sectorul naval sunt prevăzute investiţii totale de 3,39 miliarde de euro, din care 865,3 milioane de euro pentru Portul Constanţa. În fine, pentru sectorul aerian (15 aeroporturi), totalul investiţiilor se va ridica la 1,3 miliarde de euro. Valoarea totală a proiectelor identificate în cadrul MPGT este de 45,4 miliarde de euro.
Legea energiei a fost modificată la finele sesiunii parlamentare trecute într-o mare grabă, dar a fost întoarsă de către preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare. Principalele modificări ale acesteia prevăd obligativitatea producătorilor de energie regenerabilă să aibă o capacitate de rezervă în sistem pentru cazul în care vântul nu mai bate soarele este acoperit de nori, dar şi alta prin care producătorii de energie pot semna contracte directe între ei cu scopul de a face mixuri energetice sau pentru a exporta. În motivarea retrimiterii legii în Parlament, Iohannis argumentează că nu se precizează ce înseamnă mix energetic, iar prevederea prin care producătorii pot încheia contracte între ei este în contradicţie cu un alt articol de lege, care cere imperativ ca tranzacţiile cu energie electrică să se desfăşoare pe piaţa concurenţială. În fine, prevederea privind rezerva de combustibil ar duce la creşterea preţului energiei plătite de consumatori, furnizorii argumentând că se plăteşte practic de două ori acelaşi lucru. Alte prevederi ale legii întoarse de preşedinte sunt stabilirea unor tarife egale de injecţie în sistemul energetic şi publicarea contractelor de export.