Pe scurt, o poveste despre sezonul rece, să vă răcoriți în sezonul cald: Consiliul județean Cluj a făcut plăți ilegale în sumă estimată de 1.873.390 lei (din care TVA-ul îl reprezintă 362.592 lei) pentru că cică s-au făcut niște deszăpeziri în iarna dintre anii 2014 – 2015.
Cei 1204,241 kilometri din rețeaua județeană de drumuri, au fost împărțiți, pentru o mai bună intervenție în caz de deszăpeziri, au fost împărțiși în 5 zone zise de “intervenție”. Au fost stabilite două baze permanente de intervenție pentru zona 2 și zona 3 și s-a trecut la achiziții de servicii prin negocierea directă fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Deci, s-a negociat cu cine s-a dorit și a câștigat cine a trebuit. Dar, având în vedere că această procedură a fost verificată de către ANRMAP (Raportul de control nr. 16897/5090/4) și nimeni n-a considerat că-i vreun bai în această tranzacție, n-o să afirmăm noi contrariul.
Prin urmare, s-au încheiat 5 contracte, cu o durată de viață de 5 luni, de la 01 noiembrie 2014 la 31 martie 2015 (unul pentru fiecare zonă de intervenție), după cum urmează:
Contract nr. 98/28.10.2014 cu Asocierea Drumuri și Poduri Județene SA Cluj și SC Diferit SRL Cluj – lot 1 (zona 1);
Contract nr. 99/28.10.2014 cu Asocierea Drumuri și Poduri Județene SA Cluj și SC Diferit SRL Cluj – lot 2 (zona 2);
Contract nr. 100/28.10.2014 cu SC Bema Prodserv SRL Cîmpia Turzii – lot 3 (zona 3);
Contract nr. 101/28.10.2014 cu Asocierea SC Diferit SRL Cluj și Drumuri și Poduri Județene SA Cluj – lot 4 (zona 4);
Contract nr. 102/28.10.2014 cu cu Asocierea SC Diferit SRL Cluj și Drumuri și Poduri Județene SA Cluj – lot 5 (zona 5).
De menționat că, prin acte adiționale, aceste contracte au fost prelungite până la data de 30.04.2015. Potrivit clauzelor contractuale, serviciile prestate trebuiau să respecte documentația de atribuire și “Planul operativ de acțiune în timpul iernii” nr. 8502/08.10.2014, iar tipul și cantitatea serviciilor prestate urmau să fie stabilite de către achizitor, “în funcție de condițiile meteorologice”.
Pentru răspândirea manuală a “materialelor antiderapante + sare”, prin caietul de sracini au fost propuse pentru decontare: transportul materialelor pe drumuri, manopera aferentă răspândirii manuale a respectivelor materiale depozitate în grămezi și manopera răspândirii manuale a respectivelor materiale direct din mașină. La verificarea făcută de către auditorii Curții de Conturi Cluj, s-a constatat că “au fost acceptate la plată și decontate servicii reprezentând transport de materiale antiderapante și sare pe drumuri. Pentru o cantitate de 6.891,48 de tone nu s-a efectuat răspândirea manuală din grămezi și s-a acceptat la plată manoperă pentru răspândire manuală materiale antiderapante și sare din auto pentru o cantitate de 15.871,88 tone, rezultând faptul că s-a decontat în plus manoperă aferentă răspândirii manuale a materialelor antiderapante din auto pentru cantitatea de 8.890,40 tone de materiale antiderapante + sare (15.871,88 – 6.891,48 – 8.890,4 tone) în condițiile în care această cantitate de materiale nu a fost transportată pe drumuri, pentru efectuarea acestei activități. Menționăm faptul că din cele 35.870 de tone material antiderapant + sare decontate ca fiind răspândite manual și mecanizat, 44,23% au fost răspândite manual (15.872 tone) în condițiile în care pentru fiecare sector au fost prevăzute 3 utilaje pentru răspândirea mecanizată a sării (…) în total 15 utilaje (…) fiind contractate un număr de 7.500 de ore de funcționare pentru o perioadă a contractului de 151 de zile, deci, în medie 10 ore/zi (7500 ore/151 zile/5 loturi)”. Aici vorbim de încasări nelegale pentru ore de staționare și/sau de decontarea unor ore de lucru care nu aveau cum să fie executate. De exemplu, pe lotul 2 în lungime de 351 de kilometri, la 3 utilaje contractate să lucreze 1700 de ore pe durata contractului, rezultă că acestea ar fi pututu lucra 11,25 ore/zi și, la o viteză de 30 de kilometri pe oră, ar fi putut deszăpezi (dacă ar fi avut ce) și umple de material antiderapant acest lot în fiecare zi. Auditorii au constatat, numai pe acest lot, un decont de 960 de ore efectiv lucrate și o staționare de 2771,5 ore pentru 2 din cele trei utilaje de tip ATB multifuncționale. E în fapt povestea prin care ce de la Bechtel, de exemplu, au îmbogățit nenumărați patroni de utilaje cărora le-au plătit ani de zile staționare, chiar mai bine decât dacă ar fi fost în norma de lucru (că ar fi consumat motorină, ar fi trebuit să plătească șoferul).
Deci, să calculăm: au fost acceptate la plată 2.771,5 ore de staționare în bază pentru ATB sau utilaj multifuncțional+L+RSP și 960 de ore de funcționare. Durata contractului a fost de 6 luni (01.11.2014 – 30.04.2015) și, având în vedere faptul că ordinul de instituire a permanenței în bazele de deszăpezire a fost dat începând din data de 28.11.2014, iar conform jurnalelor de activitate pe timp de iarnă, începând cu data de 09.04.2015 nu s-a mai acționat pe drumurile județene, ne dă că nu puteau fi decontate la staționare decât 1.232 ore/utilaj (154 zile x 8 ore pe zi = 1.232 ore).
De exemplu, s-a constatat că în luna ianuarie 2015, conform atașamentului la situația de lucrări – baza Gilău (bază de permanență lot 2) au fost decontate 722 ore de staționare pentru 5 utilaje “solnițe care, în perioada 17.01.2015 – 31.01.2015 au staționat 8 ore/zi în bază fiecare, iar în luna februarie 2015 au fost decontate 682 de ore de staționare pentru 4 utilaje tip “solnițe” care, în perioada 15.02.2015 – 28.02.2015 au staționat 9 ore/zi în bază fiecare. În luna ianuarie 2015 au fost decontate ore de staționare la uitilajul ATB multifuncțional+L+RS cu număr de înmatriculare CJ 10 NOJ utilaj care conform ofertei tehnice anexă la contract a fost alocat pesntru deszăpezirea drumurilor cuprinse în lotul 1, iar utilajul cu număr de înmatriculare CJ 74 DAP nu există în oferta tehnică. Totodată menționăm faptul că în timp ce “solnițele” staționau în baze, în luna ianuarie 2015 s-au răspândit manual 1.971 tone materiale antiderapante + sare, iar în luna februarie 1.598 tone de materiale.
Deci, numai pentru lotul 2 s-au decontat cu 1.267,5 ore de staționare ATB mai mult decât se prevedea în caietul de sarcini în valoare de 88.725 lei. La lotul 3 s-au decontat în plus 614,08 ore de staționare, în valoare de 22.721 lei. Valoarea estimată a orelor de staționare decontate nelegal (conform auditorilor Curții de Conturi Cluj), pentru cele două loturi (2 și 3) a fost de 111.446 lei la care se adaugă TVA (24%) în sumă de 26.747 lei. Un prejudiciu total de 138.193 lei. La care adăugăm valoarea serviciilor de răspândire manuală a materialelor din auto decontate, pentru care nu există cantitatea de materiale transportată pe drumuri (acceptate la plată și decontate nelegal, căci erau pe când le transportau, dar când le transportau, ia-le de unde nu erau), este de 177.594 lei, la care se adaugă TVA 24% în sumă de 42.623 lei (220.217 lei).
La care mai trebuie să adăugăm pagube produse din acceptarea la plată și decontarea de “servicii mai mari decât cele contractate”. Avem, la servicii estimate, așa: 115.628 lei – aprovizionare material antiderapant în baze + ore funcționare ATB+L, buldoexcavator, tractor cu lamă la lotul 1; 618.635 lei – aprovizionare material antiderapant și sare + ore de funcționare ATB+L, buldoexcavator, utilaj cu tracțiune integrală cu lamă, revizie drum la lotul 2; 274.106 lei – aprovizionare material antiderapant + sare în baze, revizie drum, informări din baze la lotul 3; 141.849 lei – ore de funcționare ATB+L, buldoexcavator, revizie drum la lotul 4 și 71.540 lei – ore de funcționare ATB+L, buldoexcavator, revizie drum la lotul 5. La care auditorii mai constată:
Asocierea Drumuri și Poduri Județene SA + SC Diferit SRL (loturile 1, 2, 4 și 5) au decontat cu 425,17 tone mai multă sare decât aveau; (…) Valoarea sării decontate care nu poate fi justificată cu documente este în sumă estimată de 86.310 lei.
SC Bema Prodserv SRL, lotul 3, deținea un stoc de 441 tone sare, a achiziționat 170,4 tone sare și a decontat 1.099, 23 tone sare, deci cu 487,83 tone mai multă sare pentru deszăpezire decât cea deținută, cu o valoare estimată de 126.836 lei.
Deci, numai la un sezon de deszăpeziri, din banii publici se topesc în conturile băieților deștepți ai județului 1.221.758 lei, la care se adaugă TVA de 24%, rezultând un total de 1.514.980 lei.
România are 41 de județe + municipiul București. Într-o iarnă, grosso-modo se pot fura (luând Clujul etalon, că cică suntem cei mai cinstiți și viteji dintre ardeleni) cam 63.629.160 lei. La câte ierni a văzut România post-decembristă (să zicem 26), rezultă că numai din sare se puteau fura 1.654.358.160 lei. Noi, românești. Un fleac, ca să zic așa – de fapt, simple speculații. O certitudine rămân cei 1.873.390 lei (sare + restul angaralelor) topiți într-o singură iarnă din bugetul Clujului. Bani publici, deci ai tuturor și ai nimănui.
De asemenea, pe partea de drumuri, auditorii au mai descoperit că nu a fost recuperată de la Consiliul de Administraţie al RAADPP Cluj suma de 120.098 lei reprezentând drepturi salariale nete, dobânzi şi cheltuieli de judecată achitată către două salariate, urmare a nerespectării clauzelor stipulate în contractile individuale de muncă încheiate cu acestea. Consiliul Judeţean a mai făcut plăţi ilegale de 1.183.412 de lei reprezentând lucrări de proiectare, modernizare şi reabilitare a diferitelor drumuri judeţene.
Conducerea Consiliului Judeţean Cluj spune că va contesta acest raport.
“Consiliul Judeţean a formulat, în data de 14 iulie o contestație la Camera de Conturi Cluj prin care a argumentat punctul de vedere referitor la aspectele sesizate. În acest context, având în vedere faptul că decizia Camerei de Conturi Cluj nu are caracter definitiv și executoriu, Consiliul Județean Cluj așteaptă soluționarea respectivei contestații, urmând ca, în cazul unei eventuale respingeri a acțiunii de către Comisia de contestații a Curții de Conturi a României, aceasta să fie atacată la instanţa competentă, respectiv Tribunalul Cluj. De îndată ce va exista o astfel de decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de instanţele abilitate, Consiliul Judeţean Cluj va trece la punerea ei în executare”, a transmis conducerea CJ Cluj.
Dacă au cum dovedi că nu s-a furat nimic, este foarte bine.