O caravana a cartii strabate in fiecare an sute de kilometri si infrunta felurite piedici pentru ca romanii din Republica Moldova si Ucraina sa se poata bucura de lectura in limba materna. Cartea porneste de la Cluj, de la Editura Eikon si de la Bistrita Nasaud, de la biblioteca judeteana si este o adevarata binecuvantare pentru romanii din Ucraina, care nu mai primesc alt sprijin de la fratii din Romania.
Actiunea a fost initiata cu multi ani in urma, imediat dupa ’89, de Biblioteca Judeteana “George Cosbuc” din Bistrita.
“Practic, este o relatie intre autoritatile judetene de la Bistrita si biblioteca de acolo pentru a duce carte in Republica Moldova si Ucraina la minoritatea romana de acolo”, a explicat Vasile G. Dancu, directorul editurii clujene.
Ca urmare a acestei initiative, la Chisinau exista o filiala a Bibliotecii Judetene “George Cosbuc” din Bistrita Nasaud care se numeste “Liviu Rebreanu”, alcatuita complet din donatiile romanilor de la Bistrita, plus cartile de la Cluj, de la Eikon.
“In calitate de editor, am donat sute de carti atat la Chisinau cat si la Cernauti si voi dona in continuare. In general, am ales literatura romana, literatura universala, carti de istorie universala, am facut eforturi sa gasesc cat mai multe volume din domeniul culturii si civilizatiei romanesti. Noi am dus carti de la Eikon, iar cei de la Bistrita au adunat de la mai multe edituri”, a explicat Dancu.
Primele carti de la Cluj au ajuns in urma cu cinci ani si au gasit oameni foarte bucurosi sa le primeasca.
“E un fenomen interesant. In primul rand erau bucurosi oamenii care lucrau in biblioteca pentru ca ei aveau carti doar din sistemul controlat rusesc. La un moment dat, si lucrul acesta s-a oprit. Nu prea au mai avut noutati, nici in limba romana, nici in rusa. O data cu donatiile de la noi s-a mai diversificat si oferta bibliotecii. E un acces important la carte, pentru ca toata piata editoriala din Romania se regaseste in donatiile astea”, a explicat editorul clujean.
Ce carti le plac romanilor din Chisinau si Cernauti?
“Ca si in Romania, sunt foarte interesati de carti religioase si de spiritualitate, de istoria si cultura lumii, beletristica atat cat incape, se vede ca erau satui de ce aveau pana atunci. Am vazut si eu oameni incantati si bucurosi, am vazut tineri bucurosi de biblioteca lor, mi-au zis ca au imprumutat cartile pe care le-am dus si asteapta altele. E emotia pe care o aveam noi cand eram tineri. Poate generatiile din Romania de acum, cei de pe Facebook, nu mai au aceasta bucurie legata de carte, dar cei de la Cernauti, de pilda, o mai au”, a explicat acesta.
Daca in primii ani cartile de la Cluj si Bistrita Nasaud au ajuns la Chisinau, in 2014, organizatorii caravanei s-au indreptat spre Cernauti.
“Toata lumea era speriata de razboi. La Cernauti e dezastru in raport cu Chisinaul. Toti vorbesc de fratii nostri din Basarabia si toti i-au uitat pe cei de la Cernauti si zona Bucovinei care tine acum de Ucraina. Sunt romani care au nevoie de carte, acolo ajunge foarte putina. Totul e controlat, romanii au foarte putine drepturi. Acolo chiar e nevoie de o asemenea aventura. In Chisinau legaturile sunt mult mai puternice si dezvoltate intre romanii de aici si cei de acolo, conteaza faptul ca se vorbeste aceeasi limba, ca se scrie in limba romana”, a spus editorul.
„In Ucraina romanii sunt destul de defavorizati, vorbesc limba ucraineana. Am vazut in toate bibliotecile de acolo Taras Sevcenko, cat de mica, are un colt cu acest poet. E poetul lor national un poet mare, nu se pune problema, insa nu cred ca trebuie sa apara chiar peste tot. Cartile romanesti sunt mici acolo si paradite, insa, probabil si noi suntem de vina, romanii de aici, autoritatile, exista un departament al romanilor de pretutindeni la Ministerul de Externe care nu cred ca face mare lucru pentru romanii din afara granitelor. Daca ar fi existat un program coerent din ’90 pana acum probabil acum ar fi fost mai multe carti, mai multe legaturi si conexiuni cu romanii din Ucraina, Ungaria sau Serbia. Alte tari sustin treaba asta legata de minoritati. Noi nu stim”, a atras atentia Vasile G. Dancu.
Traversarea frontierei este de fiecare data o aventura.
“E destul de complicat, trebuie sa treci fiecare titlu pe o lista care sa fie aprobata de guvern. La granita au un fel de… cum era in armata romana pe vremuri cand erau locotenentii care aveau fobie sa vada o carte si ti-o luau din mana. Asa si astia: li se pare ca orice carte e obiect de propaganda externa. Au o obsesie fata de carti, mostenita de pe vremea Uniunii Sovietice. In urma cu trei ani a trebuit sa lasam cartile la granita, intr-un depozit, dupa care cei de la biblioteca din Chisinau au venit alaturi de functionari ai guvernului sa le dea voie sa le duca la destinatie”, a relatat acesta.
Potrivit parintelui Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judetene “George Cosbuc” din Bistrita Nasaud, caravana cartii face parte dintr-un proiect mai amplu al institutiei de sprijinire a comunitatilor romanesti de dincolo de granite.
“Pe langa donatiile de carte, organizam si diverse manifestari culturale. La Chisinau am avut, de pilda intalniri cu bibliotecari, cu scriitori si cititori pe diverse teme de actualitate. Am semnat un protocol si cu Biblioteca Ucraineana din Cernauti, in baza caruia putem face donatii de carte pentru comunitatea romaneasca de acolo. Chiar in acest an, in august, am organizat si un eveniment de cateva zile care a inclus si spectacole de muzica populara atat in Cernauti, cat si in localitatile apropiate unde traiesc romani, cum ar fi Herta si Mahala. S-a cantat inclusive la Filarmonica din Cernauti. A participat foarte multa lume, am vazut multa bucurie in randul romanilor de acolo”, a precizat Pintea.
Unul dintre planurile organizatorilor acestor manifestari este sa ajute comunitatea de romani de la Cernauti sa renoveze casa lui Aron Pumnul si sa o transforme intr-o biblioteca, filiala a celei bistritene, care sa poarte numele lui Mihai Eminescu. Potrivit parintelui Pintea, autoritatile judetene bistritene au facut demersuri care au ajuns pana la premierul Victor Ponta si au primit asigurari ca va exista sprijin in acest sens.
