Planul de Management pentru siturile care cuprind asa-numita Delta a Clujului va ajunge in curand pentru legiferare la Ministerul Mediului. O comisie formata din membrii asociatiilor Eco Transilvania si Ecochoice, precum din oficiali ai autoritatilor competente s-au intrunit astazi pentru a analiza desfasurarea etapei de incadrare in vederea obtinerii avizului de mediu al proiectului. Oficialii proiectului au intocmit si o strategie de vizitare a ariilor natural protejate din zona.
Mai exact, planul de management se refera la siturile Natura 2000 Bazinul Fizesului – Lacul Stiucilor-Sic-Puini-Bontida si rezervatiile Stufarisurile de la Sic, Lacul Stiucilor, Padurea Ciuasului si Valea Legiilor. Proiectul a inceput in 2012 si se incheie in aceasta etapa in 2014. Datele au stat la dispozitia publicului interesat timp de 15 zile la sediul Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Cluj si poate fi consultat si acum pe site-ul asociatiei Eco Transilvania.
“Planul la care am lucrat vizeaza masuri pentru fiecare specie in parte. De exemplu, acolo unde sunt paduri am propus sa se mai lase cativa arbori morti pentru ca sa poata supravietui acolo larvele de radasca. Alta propunerea ar fi pastrarea unui brau de trestie in jurul zonelor cu apa. Persoanele care ar fi putut fi afectate de masurile astea puteau sa depuna hartii prin care mentionau ca nu sunt de acord, iar noi operam sau nu modificarile cerute. Dezbaterea s-a incheiat ieri si a avut loc o sedinta cu colegi din asociatii si o comisie formata din oficiali de la institutile implicate, de la Administratia Bazinala Somes-Tisa pana la Directia Silvica Cluj. Urmeaza legiferarea in cadrul Ministerului Mediului”, a explicat Alexandru Stermin, custodele rezervatiei.
Echipa care a pus la punct proiectul spera ca planul sa fie aprobat pana cel tarziu in luna noiembrie.
“Pana in februarie 2014 am facut studii asupra tuturor speciilor care se regasesc in zona respectiva, am identificat principalele amenintari cu care se confrunta si am propus masuri specifice pentru fiecare din ele”, a mai precizat specialistul.
O data cu oficializarea acestor studii va putea fi pusa problema punerii in aplicare a strategiei de vizitare pentru ariile natural protejate din bazinul Fizesului.
“In parteneriat cu o firma specializata am propus o strategie care se refera la fiecare posibilitate de turism in zona, cu toate traseele, toate accesibilitatile, locurile de cazare si toate obiectivele”, a precizat Stermin.
Si aceasta strategie poate fi consultata pe site-ul asociatiei.
Sunt prezentate aici, intr-un limbaj prietenos, diverse informatii inedite despre rezervate. Faptul ca lacul natural cu stufaris, considerat Delta Transilvaniei gazduieste prima oprire a pasarilor cand migreaza primavara, fenomen care atrage multi turisti straini care vin de departe doar ca sa le observe este doar un detaliu prezentat aici.
“Am povestit cu localnici si am identificat impreuna cu reprezentanti ai comunitatilor locale resurse, trasee, bogatii care sa incante si sa atraga turistii – pe cei romani in aceeasi masura cu cei straini”, au scris oficialii proiectului.
Despre procesul de elaborare a strategiei, acestia marturisesc ca “a fost o calatorie de descoperire in care noi insine, ca echipa de specialisti de strategii ne-am lasat uimiti si atrasi de frumusetea si potentialul unei zone prea putin cunoscute si apreciate in Transilvania”.
Sunt mentionate rata rosie si cristelul de camp, “specii de interes conservativ global”, plus alte specii de pasari amenintate cu disparitia la nivelul Uniunii Europene, precum si prezenta celei mai mari colonii mixte de starci de noapte si starci cenusii. Apar in strategie si insulele plutitoare de stuf. Fiecare rezervatie in parte este descrisa in detaliu, la fel si fiecare planta rara si detaliu unic.
Este subliniata si diversitatea populatiilor si etniilor din satele din zona, precum si cea religioasa.
“In localitatile din mediul rural, majoritatea locuitorilor sunt implicati in activitati de agricultura, in principal de cresterea animalelor. Veniturile sunt scazute, majoritatea gospodariilor incadrandu-se la categorii de ferme de subzistenta sau semisubzistenta”, se arata in raport.
Turistii sunt atentionati ca exista si zone fara semnal de telefonie si ca “in toate localitatile exista cel putin un magazin de tip ABC, in care se gasesc articole de baza: de la apa si paine, la hartie igienica”. Pentru cumparaturi mai diverse, ca si pentru servicii medicale specializate, acestia sunt indemnati sa mearga la Gherla, Mociu sau Cluj-Napoca. Doritorii de sport sunt “trimisi” la terenurile de sport din scolile generale din satele din jur.
Exista si statistici ale turismului local. Aproape 4.500 de persoane au fost cazate in unitatile turistice din localitatile aflate in zona in 2012, cu 41% mai mult decat in anul anterior. Doar 15% din ei au ajuns la pensiunile din mediul rural si “un procent mult mai mic il putem aloca pentru turistii care au venit sa petreaca timp in regiune”, potrivit strategiei.
Obiectivul are peste 550 de locuri de cazare, din care aproape 300 in mediul rural.
“Doar doua dintre unitatile de cazare promoveaza obiectivele naturale protejate din Bazinul Fizesului”, atrag atentia oficialii proiectului.
“Estimam ca tinta principala a unitatilor de cazare din Gherla si Jucu sunt turistii in tranzit, in interes de afaceri sau care participa la evenimentele organizate (gen nunti, team-building) si nu vin in zona pentru rezervatiile naturale”, adauga acestia.
Este abordat si turismul de pescuit. Astfel, profilul turistului pescar este cel al unui pescar amator care are “in jur 8 clase primare”, pescuieste numai in ape publice, cu undita, fara a plati taxa ANPA.
“O caracterizare sumara a acestui pescar ar construi o imagine de familie iesita pe malul apei, cu lansete si undite multe, cu gratar, mici si patura”, se arata in raport.
Mai este descris turismul cultural, unde festivalul Electric Castle detine suprematia, apoi ecoturismul, practicat aproape exclusiv de straini.
Sunt semnalate amenintari precum puntile de acces aflate in stare precara care ameninta siguranta vizitatorilor, iar ca solutie este propusa utilizarea potecilor si drumurilor de caruta ale satenilor. Nici la cunoasterea valorii rezervatiei nu stam prea bine. Doar 9% din localnici auzisera de proiectul Natura 2000 si 81% nu au stiut sa mentioneze vreun beneficiu al ariei protejate. In general, puncte slabe sunt lipsa infrastructurii, a educatiei ecologice, lipsa de informare a localnicilor, iar ingrijoratoare este utilizarea excesiva a resurselor naturale, cresterea numarului vizitatorilor neinformati sau renuntarea la agricultura traditionala.
Proiectul propune ca solutii cresterea numarului de vizitatori informati, a perioadei de sederii acestuia in zona, precum si cresterea vanzarii produselor si serviciilor locale. Nu lipsesc obiectivele de protejare a naturii si a obiectivelor culturale.