In vizor

STUDIU – Sănătatea psihică în pandemie: mamele cu copii mici și persoanele tinere, cele mai afectate

Pandemia de coronavirus a aniversat un an de la debut în urmă cu doar câteva zile și încă pare departe de a se încheia. Dincolo de problemele economice, pandemia de coronavirus a afectat negativ populația în special în ceea ce privește sănătatea psihică și emoțională. 

Pentru foarte mulți, acesta a fost cel mai dificil an, în care viețile așa cum le știau au fost complet date peste cap, sistemul medical și cel economic au fost puternic afectate și au fost pierdute milioane de vieți.

Cei mai mulți vom trece prin această pandemie fără a avea de suferit din punct de vedere fizic, însă sănătatea psihică și emoțională a celor mai mulți dintre noi a fost deja puternic afectată. 

Statul român nu a făcut prea multe studii în acest sens, și poate că nu vor reuși prea curând să estimeze adevăratele impacte ale pandemiei, însă un prim astfel de raport a fost realizat de psihiatrii și psihoterapeuții clinicii Hope din Cluj-Napoca.

” Declanșarea pandemiei a însemnat o traumă majoră la nivelul întregii populații, răspândind frică, îngrijorare și incertitudine. Amploarea ei fără precedent va afecta parcursul întregii noastre vieți.” a declarant Adina Tomoiaga, psihoterapeut  și coordonatorul clinicii clujene.

Potrivit acestui raport, persoanele cele mai afectate sunt femeile, în special mamele cu copii mici (49%), persoanele tinere sub 24 de ani (56%) și persoanele cu tulburări fizice sau psihice anterioare.

„Copiii, deși mai puțin susceptibili la a face forme grave de COVID, au fost profund afectați de pandemie prin carantină, întreruperea școlilor, limitarea activităților în exgterior și chiar interzicerea acestora. Dacă la început au privit într-un mod frumos această perioadă, s-au bucurat de timpul petrecut împreună cu părinții lor, ulterior mulți dintre aceștia au început să dezvolte simptome precum iritabilitatea, nervozitatea, deficitul de atenție, depresie și anxietate. De asemenea, au fost afectați și părinții de consecințele pandemiei. Dificultatea a fost atât la nivel personal datorită îngrijorărilor pe care le aveau legate de COVID, de închiderea școlilor, de modul în care îi vor îngriji pe copii în această perioadă, ținând cont că o parte dintre aceștia trebuiau să se întoarcă la locul de muncă. Afectate au fost în special mamele tinere care aveau copii școlari sau preșcolari deoarece le-a fost mult mai dificil să participe la îngrijirea acestora în condițiile educației acasă” a declarat Dr Cristina Vîlceanu, medic de psihiatrie pediatrică Clinica Hope Cluj.

În mod special au fost afectate familiile pacineților cât și pacienții care suferă de tulburări din spectrul autist. Părinții sunt îngrijorați că au observat regrese ale copiilor. Este foarte important pentru ei să urmeze ședințele de tarapie, iar din păcate la începutul pandemiei acestea au fost sistate. 

De asemenea, adolesecenții s-au îndreptat foarte mult către jocuri de noroc, către consumul de substanțe și deopotrivă spre tutun și alcool pentru a face față pandemiei.

Cum au fost afectați bolnavii ce COVID?

Virusul Sars-Cov 2 rpoduce efecte neurologice și psihiatrice directe sau intermediate prin procesul inflamator sau tratamentul administrat. Din păcate, 22,5% dintre pacienții cu COVID-19 au avut un diagnostic neuropsihiatric concomitent, adică 1 din 5 pacienți cu COVID a avut sechele neurologice sau psihiatrice. Principalele urmări sunt tulburările de concentrare și de memorie și cele anxioase.

”Felul în care țările lumii cercetează tulburările psihice în pandemie încă din prima zi este impresionant. Asociații ca COVID MIND sau UK SOCIAL PROJECT sunt un model care ar fi necesar și în cercetarea psihologică românească”, a spus Lizica Groza, psihoterapeut și doctorand în psihologie, unul din initiatorii acestui raport. 

Personalul medical, cel mai afectat de pandemia de COVID-19

Personalul medical este și el afectat, depășind media populației  la nivelul de anxietate și stres. Lucrătorii esențiali sunt mai predispuși să raporteze simptome de anxietate sau tulburări depresive (42% vs. 30%), începând sau crescând consumul de substanțe (25% vs. 11%) și gânduri suicidare (22% vs. 8) %) în timpul pandemiei. 

” De asemenea o provocare în rândul lucratorilor din domeniul sănătății este prevenirea simptomelor de stres post-traumatic, întâlnite deja într-un procent de pana la 30 % în rândul acestei categorii. Necesitatea de intervenții privind conștientizarea, scăderea stigmatizării privind tulburările psihice în rândul personalului medical și constituirea de programe de tratament adecvate vor deveni obligatorii în următorii ani.” a spus în prezentare Dr Oana Blanaru, medic specialist psihiatru Clinica Hope Cluj.

Un studiu preliminar privind efectele pandemiei de COVID-19 a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani, datele fiind analizate și interpretate de specialiști ai unui un consorțiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania. 

42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, care s-a dovedit mai pronunţată în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri (47%).  Un procent de 68% din persoanele intervievate a estimat o creştere a timpului petrecut urmărind mass-media, în încercarea de a gestiona situaţia.

Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiții medicale preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări.

Un alt studiu – a fost realizat de  psihologul Mihai Copăceanu. Peste 1200 de persoane  din intreaga tara au fost intervievate. Rezultatele arătă faptul că tinerii au experimentat sentimente de singurătate mai accentuate, au avut o relaţie mai tensionată cu familia, s-au simţit mai îngrijoraţi, nu au dormit suficient noaptea, au folosit în exces internetul şi au consumat mai mult alcool, tutun şi alimente. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *