Hrăpăreți și dominanți, așa au fost întotdeauna pedelișstii Emil Boc și Alin Tișe care au condus Clujul cu foarte puține pauze în ultimii 20 de ani.
Povestitori și ineficienți. Amândoi, și primarul din Cluj-Napoca, și președintele Consiliului Județean Cluj, au la activ liste întregi de promisiuni neonorate și reușite administrative de divizia C.
La nivel de România, Emil Boc a fost pur și simplu rușinat de dinamismul și realizările senzaționale ale lui Ilie Bolojan din Oradea. Bolojan i-a predat mincinosului și ineficientului Boc lecții adevărate în ultimii 12 ani despre cum se conduce o urbe investind, construind, realizând. Bolojan – mașină de realizări. Boc – mașină de gogoși verbale.
Problema e că Bolojan începe să îi predea lecții de administrație județeană și lui Alin Tișe. După ce a rezolvat Oradea, Bolojan a trecut la județ, ca președinte, scăpând Bihorul de eternul șantaj al UDMR și implicându-se în dezvoltarea județului. Și nu e singurul care îl face pe Tișe să pară o umbră decizională.
Puțin mai la nord-est de Cluj, județul vecin Bistrița-Năsăud, condus de Radu Moldovan, a explodat în ultimul deceniu: toate drumurile județene din Bistrița-Năsăud au fost supermodernizate, sistemul medical bistrițean a ajuns să privească de sus la cel clujean, căci Radu Moldovan, spre deosebire de Tișe, n-a cârpit, ci a construit de la zero un proiect medical ce pare extraterestru. Marii miniștri ai României din ultimii 10 ani au fost mai mult pe la Bistrița-Năsăud, căci au avut ce inaugura, pe la Cluj mai puțin, că… deh, realizări ciu-ciu.