În condițiile în care județul Cluj se află sub riscul procedurii de infringement pentru calitatea tot mai proastă a aerului, cea de-a doua dezbatere organizată de Primăria Cluj-Napoca, mai degrabă virtuală decât „publică”, sub coordnoarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică, închipuie viitorul green al municipiului pentru următorii 10 ani, prin intermediul promisiunilor, angajamentelor și diverselor proiecte încă destul de virtuale. Evident, calitatea aerului din Cluj va putea fi îmbunătățită cu greu, dar angajamentul administrației locale, prin intermediul dezbaterilor virtuale, ține să spargă riscul sancțiunilor prin livrarea unor strategii electorale verzi.
În acest context, a calității precare a aerului din municipiul Cluj-Napoca, a poluării, dar și a pre-campaniei electorale, s-a desfășurat dezbaterea secundă din cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), de această data sub genericul Cluj 2030/Clujul Verde.
Într-un cadru virtual, dezbaterea publică-virtuală de marți, 14 iulie 2020, a cumulat participarea câtorva specialiști, precum și a unui număr de 11 participanți care au luat cuvântul pentru a oferi sugestii, obiecții și o deschidere reală discuției.
CITEȘTE ȘI: Clujul, în pragul unei noi strategii de dezvoltare. Cum vor fi transformate cartierele în următorii 10 ani?
Imaginăm Clujul în an electoral: green, digital, resilience
Strategia aflată în dezbatere vine ca un plan complementar peste Strategia de Dezvoltare a Muncipiului Cluj-Napoca, sub supravegherea atentă a reprezentanților Băncii Mondiale.
După cum a punctat și edilul Emil Boc, banii europeni pot susține dezvoltarea Clujului doar dacă municipiul se pliază pe temele actuale – devenite literă de lege – și dezvoltate în cadrul Comsiei Europene.
În atare condiții, specialiștii clujeni, împreună cu reprezentanții municipalității clujene, nu pot decât să închipuie, să proiecteze și să imagineze la nesfârșit transformarea ulterioară a Clujului, pentru următorii 10 ani. În fond, administrația locală nu va avea decât un rol de execuție în acest proiect în care direcțiile de dezvoltare sunt cu adevărat proiectate la Bruxelles, iar banii sunt fie europeni, fie prin intermediul Băncii Mondiale.
„Rețineți trei cuvinte spuse peste tot de Uniunea Europeană: green, digital, resilience. Dacă vrem bani europeni și calitatea vieții ca afară, țineți minte aceste trei cuvinte. Astăzi, discuția este despre green, o disucție care este o prioritate top a Uniunii Europene. (…) Sper că orașul nostru a înțeles definitiv acest lucru”, a declarat în deschiderea dezbaterii virtuale, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Poluare, calitate a aerului și mult verde
Recent, ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat în cadrul unei videoconferințe că ministerul caută să formuleze un răspuns la scrisoarea de punere în întârziere în cazul oraşelor aflate în prezent sub procedură de infringement pentru depăşirile constante la NO2 – Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Iaşi.
„Aceste întâlniri au rolul de a formula răspunsul la scrisoarea de punere în întârziere transmisă României de către Comisia Europeană. Până la această oră, doar patru din cele cinci oraşe au transmis deja Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor măsurile pe care le au în vedere pentru a se încadra în valorile admise ale NO2 şi care vor face parte din răspunsul integrat al ţării noastre.
Este vorba despre municipiile: Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi”, notează ministerul Mediului.
Aceste demersuri la nivel de minister, dar și la nivel de autorități locale se înscriu în contextul în care municipiul Cluj-Napoca, alături de alte 9 orașe din țară, era somat în februarie 2020 să elaboreze în regim de urgență planuri de calitate a aerului.
România riscă amenzi dacă nu va realiza astfel de strategii. Potrivit unui studiu publicat de New York Times, Cluj-Napoca a fost catalogat la începutul acestui an drept cel mai poluat oraș din România. În Cluj-Napoca, traficul infernal și lipsa zonelor verzi contribuie la creșterea gradului de poluare.
Tocmai în acest sens, edilul Emil Boc a trasat cele 6 direcții de dezvoltare ale orașului pentru următorii 10 ani în cadrul celei de-a doua dezbateri privind Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană:
100 de hectare de noi parcuri în oraș, 100 de milioane de euro investiție.
100.000 de noi arbori plantați până în 2030.
Coridoare verzi. O parte dintre proiecte sunt demarate (malurile Someșului, Canalul Morii), fiind propuse schimbări similare și pe malurile râurilor Becaș și Nadăș, dar și în alte zone din aria metropolitană.
– Transport verde, nepoluant: troleibuze, tramvaie, autobuze electrice, metrou, tren metropolitan. Municipalitatea își propune ca, până în 2026, transportul public în comun să devină 100% nepoluant.
– Spații pietonale și piste de biciclete.
– Stații mobile de măsurare a calității aerului.
Coordonatorul Centrului de Inovație și Imaginație Civică, Ovid Câmpeanul, a detaliat diversele faze de execuție ale unor proiecte „verzi” la nivelul municipiului Cluj-Napoca.
Bunăoară, în cazul Parcului coridorul Canalul Morii, tronson Parcul Rozelor, proiect a cărui valoare este de cca 18.8 milioane lei, în prezent se lucrează abia la studiul de fezabilitate.
Parcul Est, solicitat de comunitate de mai bine de 5 ani de zile, care s-a regăsit și printre proiectele propuse de cetățeni în cadrul porgarmului de bugetare participativă, în prezent se lucrează la pregătirea documentației pentru lansarea unui concurs international de solutii.
O altă temă, amenajarea dealului Cetățuia, un proiect pe care administrația liberală îl poartă pe umeri de mai mulți ani fără urmări concrete este în prezent la stadiul de realizare PUZ și SF.
Pădurea – Parc Făget, pe o suprafață de 40 ha, stadiu actual: în curs realizare SF.
Prin urmare, cel puțin la nivel de intenție și proiecte, Clujul următorilor 10 ani este regândit într-un stil verde, însă luând în considerare ritmul lucrărilor și modul în care reușește administrația locală să prioritizeze și să eficientizeze proiectele așteptate de clujeni, ritmul de implementare a acestor strategii este unul extrem de redus, lent.
Cel mai probabil că o parte dintre aceste obiective vor fi atinse la finalul anului 2030.
Până atunci, puținii cetățeni care au participat la așa-numita dezbatere „publică” sub coordonarea Centrului de Inovație și Imaginație Civică au formulat o serie de propuneri, obiecții și observații de bun-simț.
Din păcate, absența de la o asemenea debatere pe strategia de dezvoltare a Clujului Verde a reprezentanților unor asemenea departamente precum Departamentul de Urbanism ori a membrilor CTATU, adică a celor care aprobă efectiv dezvoltarea urbană permanentă a orașului, fac ca aceste discuții să comporte un caracter generic, cu obiective destul de vag formulate, afirmate mai mult la nivel de intenție, dar lipsite de finalitate.
Observații
Eugen Pănescu –
„În spiritul unei mai bune consultări pe strategie, dacă aceste dezbateri sunt atât de importante și au atât de multă greutate, să fie un timp de reacție al publicului.
În același spirit al observației, cred că în general partea aceasta de strategie trebuie făcută clar, prin delimitarea de instrumentele operaționale sau de documentele de reglementare, pe care cele mai multe Clujul va trebui să le reînoiască în curând, ne gândim la Planul Urbanistic General, o procedură pe care Primăria deja a început-o, care e în coadă de pește deocamdată, la fel ca și celelalte planuri concrete care oferă elemente de reglementare.
Pe de altă parte, punerea lor în aplicare.
Cred că în Cluj avem o problemă serioasă și crescândă cu calitatea proiectelor private, din punct de vedere al temei de azi și a celei de data trecută (Clujul Verde și dezvoltarea urbană – n red) și probabil în continuare, pentru că această calitate este în scădere dramatică, din punctul meu de vedere, cu apetență pentru derogări și primirea ori executarea lor pune în primejdie mulți din indicatorii de calitate despre care discutăm și pe care ne bazăm pentru viitor. (…).
Dezvoltările cu tupeu, să spunem, care vorbesc despre zonele verzi ca despre niște resturi între căile de acess auto, cred că relevă o problemă de implementare, și fac apel către colegii din comisii să fie mai exigenți cu aceste proiecte”.
În acest sens, Pănescu a solicitat niște indicatori mai preciși, date mai ușor de preluat și de înțeles în zonele de reglementare, recomadări pe înțelesul publicului, renunțarea la caracterul vag al acestor planuri.
„Aceste recomandări, pe cât sunt de generoase, sunt și de vagi. Cel puțin, la acest nivel al strategiei. Și ar trebui să fie mai aplicate, ca să-și poată închipui oricine nu numai ce am putea avea, ci și ce nu avem”.
Dan Clinci –
„Este foarte important să creștem calitatea masei vegetale în tot ceea ce înseamnă spațiul verde clujean.
Foarte important, pe lângă spațiul verde dedicat, adică format din intervențiile administrației și ale experților, adică parcuri, scuaruri, grădini publice, amenajarea culoarelor verzi majore ale orașului, trebuie să nu uităm că în cartiere există o foarte mare suprafață de domeniu public dedicat spațiului verde.
Acest spațiu verde imediat, de proximitate, este la ora actuală, deși aparent luxuriant în cartierele în care vegetația are deja de 40-50 de ani, este insuficient tratat, și nu reușește decât să se transforme în niște teritorii în care există arbuști sau arbori, dar în care calitatea acestei biomase este destul de slabă”.
Altfel spus, înainte de a vorbi de noi spații verzi, de metri pătrați verzi, administrația trebuie să gestioneze mai bine spațiile verzi deja existente, cele din cartiere, care deși se întind pe suprafețe generoase în unele locuri, la nivel calitativ cu o biomasă redusă.
„Problemele esențiale pe care aș invita constructorii acestei strategii să se uite mai atent la ceea ce se întâmplă între blocul nostru și aleea de proximitate.
Aceste spații sunt de cele mai multe ori încadrate de garduri, nu sunt accesibile, folosibile, nu sunt înglobate în viața cetățenilor”.
În acest sens, Dan Clinci a invitat administrația locală la o mai bună colaborare cu asociațiile de proprietari – deschidere și politici de strategie – pentru deschiderea acestor zone verzi pentru public, măsură care ar duce și la o asumare crescută pentru grija față de propriul cartier în rândul cetățenilor.
Cerasela Blaj –
Intervenție în privința dezvoltării urbane (zona coloniei Sopor) – modul în care administrația trebuie să păstreze zonele verzi, nu doar să dezvolte altele noi.
Noile construcții imobiliare, lipsa regulilor bine stabilite, fără explicații suficiente pe site-ul Primăriei, îmbunătățirea acestor aspecte.
Renunțarea la derogări în cazul noilor construcții imobiliare, blocuri-dormitor.
„Așteptăm reguli foarte stricte din parte Primăriei, astfel încât să nu se obțină prin presiuni, derogări.
Cum construim în spațiile verzi?
Îmi doresc ca în această strategie să fie cuprinse niște reguli foarte, foarte clare și inteligibile pentru orice om, iar în cazul acestor reguli foarte clare să nu existe derogări.
Nu vrem ca viața noastră să devină o stare de alertă permanentă: cine construiește vis a vis, are reguli sau n-are.
Aceasta este rugămintea mea: să avem regulile foarte clare și derogările să nu mai existe”, a conchis Cerasela Blaj pe tema noilor construcții imobiliare în spațiile verzi.
Silviu Medesan – a semnalat noile construcții imobiliare în zonele verzi din cartierul Mănăștur.
„Îmi pare rău să văd și să observ că cei care decid ce se întâmplă cu spațiile noastre verzi, practic, distrug aceste spații. Vorbim de grădini urbane, de reziliență, dar în Mănăștur, într-o zonă foarte aglomerată, se plantează un bloc de beton.
Și cred că asta explică foarte mult și ar trebui să notați undeva că e nevoie să asculte și cei care iau cu adevărat decizii, astfel de strategii”.
Dezbaterea privind Clujul Verde din cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană s-a desfășurat marți, cu participarea câtorva specialiști și experți din diverse domenii, cu o prezență redusă a cetățenilor, cu planuri generale și destul de vagi în privința viitorului verde al Clujului, suficient de vagi astfel încât să cuprindă zece ani.