Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă plângerea deputatei Steluţa Cătăniciu, vicepreşedinte ALDE, împotriva sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a constatat în 2015 că aceasta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese.
Plângerea depusă de Cătăniciu la CEDO se întemeia pe articolul 3 (alin. 1 şi alin. 3, lit. a, b şi c), articolul 7 şi articolul 8 al Convenţiei pentru Drepturile Omului. Cătăniciu a reclamat durata prea mare a procesului cu ANI la Înalta Curte, precum și o presupusă lipsă de independență a magistraților. De asemenea, deputatul ALDE a reclamat o presupusă încălcare de către ANI a principiului netroactivității legislației penale. Mai mult, Steluța Cătăniciu a reclamat mediatizarea excesivă a cazului său, plângându-se și de conținutul comunicatelor de presă ale Agenției Naționale pentru Integritate (ANI). Parlamentarul ALDE a susținut în plângerea sa că demersurile ANI au vizat, în realitate, să o împiedice să-și urmeze cariera politică.
Steluţa Cătăniciu a fost reprezentată de avocatul Gheorghe Buta, fost preşedinte al Secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din completul de 7 judecători a făcut parte şi reprezentanta României, Iulia Motoc.
În martie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că Steluţa Gustica Cătăniciu a fost în conflictul de interese administrativ când a ocupat funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca (2008-2012), întrucât a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în proces cu municipalitatea.
O lună mai târziu, Steluţa Cătăniciu a cerut Curţii de Apel Cluj să anuleze raportul ANI, însă instanţa i-a respins cererea în 30 decembrie 2013. Cătăniciu a contestat decizia la insnaţa supremă, care în 24 noiembrie 2015 a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit definitiv că Steluţa Cătăniciu a fost în conflict de interese administrativ.
Steluţa Cătăniciu a formulat o contestaţie în anulare, însă şi această cale extraordinară de atac a fost respinsă ca nefondată de instanţa supremă. În ciuda faptului că avea o interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de trei ani, Steluţa Cătăniciu a candidat în 2016 şi a obţinut un mandat de deputat.
Practic, Steluţa Cătăniciu ocupă ilegal şi abuziv un loc în Parlamentul României.
Reamintim că, în luna iulie a anului curent, modificările la Codul Penal au trecut la limită, cu doar două voturi peste minimul necesar, însă trei dintre deputații care au votat au decizii definitive în justiție și interdicții de a ocupa timp de trei ani funcții publice, astfel încât legalitatea votului lor este pusă sub semnul întrebării. Vorbim despre deputații Steluța Cătăniciu (ALDE), Roman Ioan Sorin (PSD) și Suciu Matei (PSD) care aveau, la data votului, decizii definitive de incompatibilitate/conflict de interese. Situația lor a fost semnalată chiar și în raportul MCV dat publicității la sfârșitul anului trecut.
În raportul dat publicității în noiembrie 2017, experții europeni au simțit nevoia să le ceară direct șefilor Parlamentului, adică lui Dragnea și lui Tăriceanu, să facă ceva în privința celor șase parlamentari declarați incompatibili (trei deputați și trei senatori) și să respecte legea.
Din raportul MCV, noiembrie 2017: ”Există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.”
Parlamentul a ignorat până azi solicitările ANI. De altfel, ANI a trimis o scrisoare similară și la începutul legislaturii, în decembrie 2016, pentru a nu fi validate cele trei mandate, dar atunci Camera Deputaților a susținut că documentul a venit prea târziu.
Realizați că, fără cele trei voturi, Camera Deputaților s-ar fi plasat sub cvorumul necesar adoptării modificărilor la Codul Penal, prevăzut în art. 76 alin. 1 din Constituția României. Lucru confirmat azi, măcar în ceea ce o privește pe Steluța Cătăniciu, de sentința dată de către CEDO.