Politica

Stațiile de măsurare a calității aerului se extind în țară. Clujul nu este pe listă, fără nici o explicație

„Cred că aerul este una dintre cele mai mari provocări pe care, astăzi, societatea românească și mai ales autoritățile locale le au de rezolvat pentru că poluarea afectează marile comunități urbane la nivel european, dar și din țara noastră”, a fost declarația ministrului Mediului, Costel Alexe, la semnarea contractului pentru modernizarea și extinderea stațiilor de măsurare a calității aerului la nivel național. După aprecierea lui Alexe – „aerul este una dintre cele mai mari provocări” – și la nivelul Clujului calitatea aerului reprezintă o problemă, în contextul în care în municipiu sunt amplasate doar 5 stații fixe de monitorizare și care de-a lungul timpului au funcționat în mod defectuos. 

Aerul ca provocare 

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a susţinut marţi o conferinţă de presă comună cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, în cadrul căreia a fost semnat contractul de finanţare pentru modernizarea şi extinderea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). 

În cadrul proiectului european urmează fie dezvoltat, în premieră pentru România, un sistem naţional de prognoză a calităţii aerului pentru marile aglomerări urbane.

atenție la mască !!! – captură conferința semnare contract modernizare și extindere stații monitorizare calitatea aerului

în imagine: Dorina Mocanu, director general al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării din MMAP

cu Costel Alexe, ministrul Mediului și Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene

Reţeaua naţională are, în acest moment, 148 de staţii în funcţiune la nivel naţional.

Clujul se poate lăuda doar cu cinci stații fixe de monitorizare a calității aerului, proiect realizat în 2005. 

Stația CJ1 – Stație de trafic amplasată în municipiul Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu (în faţa blocului 5B, lângă OMV).

• evaluează influența emisiilor provenite din trafic și are raza ariei de reprezentativitate de 10-100 m;
• monitorizează poluanții: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NOx, NO2), monoxid de carbon (CO),  benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen, p-xilen, pulberi în suspensie (PM10) gravimetric și pulberi în suspensie (PM10) automat, hidrocarburi aromatice policiclice.

Stația CJ-2 – Stație de fond urban amplasată în municipiul Cluj-Napoca, str. Constanța nr. 6.

• evaluează influenţa „aşezărilor umane” asupra calităţii aerului şi are raza ariei de reprezentativitate de 1-5 km;
• monitorizează poluanții: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO,NOx,NO2), benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen, p-xilen, pulberi în suspensie (PM2,5) și (PM10) gravimetric şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii)

Stația CJ-3 – Stație de fond suburban amplasată în municipiul Cluj-Napoca, Bdul 1 Decembrie 1918.

• evaluează influenţa „asezarilor umane” asupra calității aerului şi are raza ariei de reprezentativitate de 10-15 km;
• monitorizează poluanții: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO,NOx,NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), şi pulberi în suspensie (PM10) gravimetric.

Stația CJ-4 – Stație de tip industrial amplasată în municipiul Cluj-Napoca, Str. Dâmboviței.

• evaluează influența surselor industriale asupra calității aerului şi are raza ariei de reprezentativitate de 100 m – 1 km;
• monitorizează poluanții: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO,NOx,NO2), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) automat şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Stația CJ-5 – Stație de fond urban amplasată în municipiul Dej la intersecția str. 21 Decembrie, colț cu str.Vasile Alecsandri (în fața imobilului cu nr.2).

• evaluează influenţa „aşezărilor umane” asupra calităţii aerului şi are raza ariei de reprezentativitate de 1-5 km;
• monitorizează poluanții: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO,NOx,NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen,   m-xilen, p-xilen şi pulberi în suspensie (PM10) gravimetric. 

„Aceste stații vor ajunge în județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vaslui și Vrancea. 

Toate aceste județe vor beneficia de stații prin acest program de finanțare și vom schimba, evident, modul de funcționare cu 180 de grade privind calitatea aerului din România”, a declarat în cadrul conferinței Costel Alexe. 

Județul Cluj nu se regăsește în lista prezentată de ministrul Mediului. 

Calitatea aerului în Cluj

În mod constant, tema poluării aerului și a calității aerului pe care-l respiră clujenii a fost adusă în atenția publicului, dar datele paralele care demonstrau nivelul ridicat de poluare au fost fie neglijate, fie anulate prin simple decalarații ale reprezentanților administrației locale: măsurile întârziate luate de administrație în privința traficului, a închiderii gropilor de gunoi și a șantierelor care au cuprins orașul, toate acestea au avut urmări directe în privința calității aerului din Cluj și al nivelului ridicat de poluare. 

Încă din martie 2018, data primei masurări neconvenționale la care Ziar de Cluj a participat, nivelul de poluare din zona trecerilor de pietoni din centrul oașului, Piața Mihai Viteazul, indicau o creștere alarmantă.

CITEȘTE ȘINivelul de poluare din Piața Mihai Viteazul depășește de 4 ori limita admisă: 119 micrograme la trecerea de pietoni. Din 4 stații de monitorizare în Cluj, funcționează doar 2 VIDEO

Nivelul de poluare din Cluj-Napoca depășea limita admisă de 25 de micrograme pe metru cub. 
În 2018, la nivelul municipiului Cluj-Napoca erau amplasate 4 stații de monitorizare a calității aerului, din care funcționau doar 2.

Una dintre stațiile de monitorizare a calității aerului/nivelului de poluare din aer care se regăsesc la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

De altfel, locul în care sunt amplasate aceste stații ridică serioase semne de întrebare în privința acurateții datelor furnizate: nivelul de poluare din centrul orașului este cu totul altul decât cel înregistrat la una din stațiile fixe amplasate într-o zonă cu perdea verde.

Iată poate de ce, stațiile mobile de înregistrare a nivelului de poluare, precum și diversificarea metodelor de măsurare a calității aerului pe care-l respirăm reprezintă ultimele tendințe în materie.
Iar tehnologia dezvoltată în acest sens permite măsurări exacte, chiar dacă Primăria Cluj-Napoca, una dintre administrațiile care face uz de tehnologie în diverse domenii de dezvoltare, apelează la sistemul vechi de monitorizare a calității aerului și neglijează dezvoltarea aplicațiilor din domeniul protecției mediului. 

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului are 148 de stații în toată țara, dar unele nu funcționează deloc, iar altele doar parțial. Pentru anul 2020, calitatea aerului trebuie să aibă sub 20 de micrograme pe metru cub, pentru acest parametru de PM 2,5. 

Este un tip de poluare care afectează, de obicei, persoanele cu probleme respiratorii, dar mai ales copiii, aceștia fiind mai sensibili la expunerea la aceste particule. Dintre cele 5 stații din Cluj-Napoca, două nu raportează citiri pe acești parametri importanți, cei care țin de poluarea cu nanoparticule.

La începutul lunii februarie 2020, primarul Emil Boc, alături de alți zece primari din țară, au fost chemați la discuții cu conducerea Ministerului Mediului, care i-a somat să facă un plan de calitate a aerului. În caz contrar, România riscă amenzi din partea Uniunii Europene.

CITEȘTE ȘI: Ministerul Mediului somează Primăria să facă un plan de calitate a aerului. Boc despre poluare: „Sunt unii care au măsurat, care nu au habar și spun altceva”

Este interesant și faptul că un studiu publicat la finele lui 2019 de New York Times trăgea un semnal de alarmă și le prezenta cititorilor o hartă interactivă prin care pot consulta nivelul de poluare de la ei din oraș. 

Americanii au calculat poluarea raportat la ziua în care calitatea aerului a ajuns la cel mai mic nivel din an.

Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă.

CITEȘTE ȘI: Mai vreți să locuiți în Cluj-Napoca? Orașul nostru, printre cele mai POLUATE orașe din lume: „Nivel de poluare extremă!”

Din păcate, mai mult ca oricând traficul sufocant contribuie la creșterea gradului de poluare. De asemenea, lipsa spațiilor verzi din oraș este o altă problemă pentru Cluj-Napoca.

În vara acestui an, Costel Alexe anunţa că Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului va fi extinsă cu 60 de staţii de monitorizare noi, investiţia în acest proiect fiind de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro sunt bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), iar un milion de euro din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

Proiectul european presupune dezvoltarea în premieră pentru România a un sistem naţional de prognoză a calităţii aerului pentru marile aglomerări urbane. Astfel, prin investițiile prevăzute în contractul semnat de cei doi miniștri, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului va fi extinsă cu 60 de staţii de monitorizare noi. 

Proiectul presupune și dezvoltarea unei aplicații care va fi utilizată la nivel național, în orice loc din țară, din 2023.

„După 2023 vom înlocui toate echipamentele existente cu unele noi, solicitând finanțare din programarea viitoare. Echipamentele din prezent sunt uzate tehnic și moral”, a declarat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe.

Investiţia în acest proiect este de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro sunt bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), iar un milion de euro din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *