Las astazi acest mic text sa fie semn de amintire peste vremi, cand vor veni extraterestri in vizita sau cand ne va veni mintea la cap, noua, tampitilor de romani care alegem jeguri cinice sa ne conduca.
Sa nu uitati, dragii mei fraieri, acest moment particular din istoria Romaniei in care Presedintele Traian si Premierul Victor-Viorel au transformat ceea ce ieri erau de netrecut, adica litera si spiritul Constitutiei, in ceea ce azi este o insulta la adresa celor ce inca mai doresc sa creada in viitorul tarii asteia, adica intr-un sprit politic in care ragaie consens national si se scobesc intre dinti de resturile de carne de mici cu litera C a Constitutiei.
Mi-a dat mama un sfat bun acum doi ani, sa nu mai folosesc cuvinte tari in editoriale si nici mascari. Pana atunci, mi se spunea: „Ba, Liviu, ai scris extraordinar. Dar de ce a trebuit sa folosesti in text cuvantul „coaie”?
Si cum am inceput sa imi ascult mama si nu am mai folosit cuvinte piperate in texte, ipocritii m-au transformat pe data din „jurnalist foarte bun, dar injura ca un birjar” in „talent pur, un jurnalist de forta”.
Astazi, de nervi, o sa las forta la o parte si o sa calc putin legamantul facut cu mama, reamintindu-va delicat:
Ii doare in cur de noi.