Vara aceasa a stat sub zodia unor rezultate remarcabile obținute de sportul românesc. David Popovici a devenit cel mai rapid înotător din lume, cucerind titlul în proba de 100 m liber a Campionatului European printr-un record mondial. Apoi, Cătălin Chirilă a reușit să aducă României o medalie de aur la Campionatele Europene de Kaiac-canoe de la Munchen, sportivul nostru încheind pe primul loc în proba de canoe simplu 1000 m. Tot la Campionatele Europene, Bernadette Szocs a câștigat aurul în proba feminină de dublu, învingând în finală un alt cuplu român compus din Elizabeta Samara și Andreea Dragoman. În fine, după 20 de ani, România a obținut o nouă medalie de aur la Campionatele Europene de Atletism, acolo unde Bianca Ghelber a devenit campioană europeană la aruncarea ciocanului.
Dar performanțele sportivilor români au loc în ciuda faptului că sportul românesc rămâne cronic subfinanțat de către stat. Astfel, sportivii români, reușesc de cele mai multe ori prin mari eforturi personale să ajungă pe cele mai înalte podiumuri ale lumii.
Finanțarea sportului. România în context european
Ministerul Sportului a primit în 2022 un buget de 571 de milioane de lei (aproximativ 116 milioane de euro), cu 30 de milioane mai mult decât în 2021. Dintre federațiile sporturilor individuale, cea mai mare finanțare a fost obținută de Federația Română de Canotaj. Aceasta deține 14 milioane și jumătate de lei. Pe de altă parte, federația de atletism a primit doar 4,8 milioane de lei, aproape jumătate față de cele 8 milioane acordate în 2021.
Dacă comparăm situația României cu cea a altor state europene, observăm câteva discrepanțe evidente. În Germania, echivalentul Ministerului Sportului din România are un buget de 18.458 miliarde de euro. Banii nu se duc cu toții în sport, de vreme ce ministerul are și alte responsabilități, dar statul german alocă resurse considerabile sportivilor săi. Mergând mai departe, Ministerul Sportului din Franța are un buget de 710 milioane de euro, adică de aproximativ 7 ori mai mare decât cel din România. Alt stat european care alocă bani mulți sportului este Spania. Ministerul Sportului din Spania are un buget anual de aproximativ 640 milioane de euro, de 6 ori mai mare decât cel din România. În Olanda, echivalentul Ministerului Sportului (Ministerul Sănătății, Bunăstării și Sportului) are un buget de 79 de miliarde de euro. Ca și în cazul Germaniei, nu toți banii merg în sport, dar Olanda alocă și ea un buget sportului peste media europeană. În Danemarca, sportul primește bani de la Ministerul Culturii. Acest minister avea în 2022 un buget de aproximativ 550 milioane de euro.
De fapt, la nivel european majoritatea statelor, cu câteva excepții precum vecinii bulgari, alocă sportului sume considerabil mai mari decât cele oferite de statul român. Performanțele sportivilor din Europa de Vest și de Nord sunt notabile tocmai pentru că ministerele lor naționale au bugete și planuri de acțiune pe termen lung. În România, sportul rămâne un domeniu cronic subfinanțat. Cu toate acestea, de multe ori, sportivii români se ridică deasupra situației și reușesc să servească ca adevărați ambasadori ai României peste hotare, obținând performanțe remarcabile, iar ca în cazul înotătorului David Popovici, performanțe istorice.
Sursa: PSNews.ro