Ce au in comun Gara Mica, Hotel Continental, Fabrica de Pensule, Depozitul de Filme si halele industriale de pe Calea Baciului sau de la Remarul? Fie ca e vorba de case vechi, abandonate sau de foste fabrici dezafectate, la periferia orasului, Clujul este plin de astfel de locuri care, din cand in cand, se transforma in adevarate noduri culturale. O retea complexa si difuza de spatii cu personalitate, semnificative pentru evolutia orasului, dar care in detrimentul valorii lor, stau neutilizate si abandonate – cladirile variaza ca tipologie si functiuni de la case si institutii, la cladiri comerciale sau hale industriale, dar toate aceste spatii abandonate se preteaza la reconversia in spatii culturale dar si orientarea catre cartiere, unde locatiile culturale sunt putine sau inexistente.
In Cluj-Napoca, exista deja o serie de locatii care au fost regandite ca noduri culturale, unde se desfasoara activitati artistice, in general, initiate de diverse asociatii sau ONG-uri. Astfel de spatii exista si in zona centrala, unde activitatile preponderente sunt evenimentele muzicale, lansari de carte, piese de teatru, vernisaje sau cursuri si workshopuri. In ce priveste fostele hale sau fabrici, printre activitatile cel mai des intalnite aici se numara petrecerile si concertele. Unele s-au transformat in cluburi, dar si in centre de creatie – e exemplul Boiler Club si al Fabricii de Pensule.
Fabrica de Pensule este un spatiu de arta contemporana care a luat nastere la inceputul anului 2009, ca o initiativa de a coagula ideile, evenimentele si proiectele mai multor organizatii culturale, galerii, manageri culturali si artisti independenti din Cluj, si ca o rezolvare a problemei spatiilor de expunere si productie artistica din acel moment. Fabrica de Pensule este primul proiect colectiv de asemenea amploare din mediul cultural romanesc si totodata unul dintre cele mai relevante exemple de conversie a unei cladiri industriale intr-un spatiu cultural independent. Centrul concentreaza pe o suprafata de peste 2.500 de metri patrati un numar de 40 de artisti contemporani, 5 galerii de arta contemporana, 10 organizatii culturale si doua sali de spectacol.
Au transformat peronul in scena de teatru
Reprezentantii Primariei au anuntat in repetate randuri ca doresc realizarea unui centru de arta in spatiul acum neutilizat al Garii Mici. Deocamdata, singurul demers in acest sens a fost inaintarea unei cereri de preluare catre Ministerul Transporturilor. Asta pentru ca imobilul este inregistrat in patrimoniul privat al „CFR”-SA, fiind situat in zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice. Ulterior, Compania de Cai Ferate a anuntat ca este dispusa sa dea orasului in chirie Gara Mica pentru amenajarea unui centru de arta contemporana, asa cum isi doreste Asociatia Cluj-Napoca 2021, cea care se ocupa de candidatura orasului la titlul de Capitala Culturala Europeana. Intre timp, zona Garii Mici se transforma, macar o data pe an, in scena de teatru si cinematograf. De Zilele Clujului, iubitorii de arta sunt invitati sa participe aici la diferite spectacole organizate de studenti sau sa vada cu propriii ochi tranformarea unei cladiri lasate in paragina in scena de teatru si in sala de cinematograf.
Filme si (cu) politisti
Depozitul de filme de pe strada Maiakovski (actuala Septimiu Muresan din cartierul Dambul Rotund) locul unde peliculele erau lasate sa moara inainte de ’89, a fost readus la viata anul trecut de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc. Cu ajutorul a peste 2.000 de euro donati de clujeni, plus alte cateva mii de euro, stransi din sponsorizari, cladirea veche de 50 de ani a fost igienizata si i s-a dat o fata mult mai prietenoasa, iar aici au inceput sa fie organizate o serie de evenimente culturale – Depozitul de Filme a fost si cea mai importanta locatie a editiei din acest an a festivalului Colours of Cluj.
Mai exact, peste 2.300 de euro au fost stransi in urma campaniei de crowdfunding, iar 67 de persoane au donat diferite sume de bani, pentru salvarea depozitului de filme din Cluj. In urma unui parteneriat cu Unicredit Tiriac Bank, au mai fost donati 7.000 de euro. Cu acesti bani, asociatia care organizeaza festivalul de film TIFF a salvat, practic, Depozitul de Filme de pe strada Maiakovski. Igienizarea locului a durat peste trei luni. In incaperile depozitului a fost pastrata o camera cu role de film, tot ce a putut fi salvat din kilometrii de pelicula deteriorata de-a lungul anilor.
Apoi, spatiul a inceput sa fie ravnit si de catre cei de la Scoala de Agenti de Politie “Septimiu Muresan Cluj”. Tudor Giurgiu, directorul festivalului, a avertizat la gala de inaugurare a TIFF 2015 ca se va lega in lanturi cu tot cu invitati daca acest lucru se va intampla. De cealalta parte, oficialii Scolii spun ca fac de sapte ani demersuri pentru preluarea cladirii. la cateva zile dupa avertisment, Consiliul Local a aprobat trecerea obiectivului in patrimoniul orasului, iar primarul Emil Boc a declarat ca „nu putem face film impreuna cu politia”.
Ruina preferata a clujenilor
Poate cel mai valoros spatiu neutilizat al Clujului este fostul hotel New York – Continental. Cladirea a fost, in ultimii ani, gazda mai mai multe evenimente si expozitii si, desi este clasata in lista monumentelor istorice, astepta de ani buni interventiile de restaurare si renovare. Vestitul “Conti”, aflat in stare avansata de degradare, este insa prima optiune pentru organizatorii de evenimente legate de lumea artei. Si, desi anul trecut s-a lansat ideea unui proiect de renovare a cladirii din centrul orasului in hotel, acest lucru nu s-a mai intamplat. Asa ca imobilul este folosit in continuare, temporar, pentru expozitii si evenimente.
De la locomotive la expozitii de fotografie
Societatea Remarul, desi este o societate profitabila, nu mai produce piese pentru repararea materialului rulant la Cluj. Mutarea departamentului de productie la Aiud a lasat in spate hale neutilizate, printre care si hala cazangeriei, cea mai valoroasa din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost golita de utilajele si aparatura existenta si inchiriata unei firme romano-olandeze, care a parasit-o anul trecut. Acum, spatiul unde in urma cu ani buni se reparau locomotive s-a transformat intr-un spatiu numai bun de utilizat de catre iubitorii de arta. Clujenii se bucura de teatru in hala fabricii „Remarul 16 februarie”, dar si de expozitii de fotografie.
sursa foto: vice.com, radiocluj.ro, facebook.com,