După ani de nepăsare, autoritățile locale din Cluj-Napoca au început în toamnă să curețe Someșul de deșeuri. Aproape 300 de tone de vegetație acvatică au fost scoase din albia Someșului Mic în zona Sălii Sporturilor. Primăria va monta stăvilare pe râu ca să oprească PET-urile la intrare în oraș. Nimeni nu face nimic pentru a opri poluarea apei cu deșeuri menajere și industriale aduse de apă din amonte.
Cluj 100% a scris de mai multe ori despre poluarea Someșului și munca de Sisif pe care o fac muncitorii de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tișa (ABAST) prin scoaterea tonelor de vegetație acvatică din albia râului. Specialiștii consultați de noi au spus clar că atâta timp cât nu se lucrează la tratarea cauzelor poluării râului, adunarea vegetației și a deșeurilor este făcută degeaba.
Garda de Mediu Cluj, instituție specializată în constatarea și sancționarea încălcării legii în domeniul protecției mediului, este total inofensivă când vine vorba despre poluarea Someșului. Se face că nu vede și nu aude nimic. Conducerea Gărzii de Mediu Cluj recunoaște fără nicio jenă că nici măcar o amendă nu a fost aplicată anul acesta în cazul poluării Someșului, deși este evident că în amonte populația și agenții economici își fac de cap și tratează Someșul ca pe o groapă de gunoi. Deșeurile nu apar de nicăieri, iar vegetația acvatică nu ar crește în neștire dacă apa nu ar fi plină de substanțe favorabile dezvoltării acelor plante.
“Ca urmare a cererii dvs. înregistrată la G.N.M S.C.J Cluj cu privire la amenzile aplicate pentru poluarea Someșului Mic, vă comunicăm că în anul 2016, instituția noastră nu a aplicat sancțiuni contravenționale în acest sens”, se arată într-un răspuns transmis de Garda de Mediu Cluj în urma solicitării Cluj 100%.
Tone de vegetație au fost scoase din albie cu un utilaj amfibiu.
Că Someșul este poluat și plin de gunoaie o știe toată lumea. O știu cetățenii, primarul Emil Boc, autoritățile și instituțiile locale. Cu toate acestea, până în această toamnă nimeni nu a mișcat nici măcar un deget ca să curețe jegul de pe Someș. După ce Boc a anunțat în vară că începe igienizarea Someșului, în octombrie au apărut muncitorii de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tișa (ABAST) în acțiune. Prima încercare de curățare a râului a fost ca un scenariu demn de o comedie: echipele ABAST se plimbau pe râu cu o barcă sub formă de lebădă și pescuiau vegetație acvatică și deșeuri cu o cange. Apoi au început să scoată vegetație acvatică cu un utilaj amfibiu. Acesta a fost eficient. Aproape 300 de tone de vegetație acvatică au fost scoase din albia râului în decurs de o lună. Apoi utilajul nu a mai fost scos la treabă. Nu poate fi folosit în condiții meteo improprii.
A doua metodă de curățare a râului vizează montarea unor stăvilare la intrarea Someșului în oraș, în cartierul Grigorescu. Ideea este a Primăriei. În ședința de Consiliu Local din decembrie s-a votat alocarea a 63.000 euro pentru montarea acestor baraje, care vor opri doar PET-urile și alte deșeuri plutitoare.
Ce trebuie de fapt făcut
După cum ziarul nostru a mai atras atenția și în numerele anterioare, pentru oprirea fenomenului trebuie lucrat la cauze. Mai clar, trebuie amendați poluatorii. Până când populația și firmele nu vor înțelege că groapa de gunoi nu este pe Someș, munca Primăriei și a ABAST este în zadar. “Modalităţile de stopare a fenomenului de poluare a Someșului fac referire la respectarea bunelor practici de mediu în agricultură, industrie şi nu în ultimul rând managementul deşeurilor practicat la nivel urban”, afirmă Antonia Odagiu, profesor în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.