Sistemul de ticketing din Cluj-Napoca, dat în folosință în septembrie 2015, a funcționat cu erori încă din momentul punerii în funcțiune, sau, mai bine spus, nu a funcționat niciodată în mod adecvat. Softul automatelor merge lent, ardelenește, acestea capturează monede fără să dea bilet, fantele pentru bancnote sunt frecvent defecte, iar validatoarele din autobuze există doar de formă, călătorii fiind nevoiți să folosească tot vechile compostoare.
Proiectul de ticketing, realizat cu fonduri europene, a însemnat 33 de milioane de lei irosiți pe un lucru făcut doar să sune bine, dar să meargă prost! Valoarea totală a proiectului a fost de 33.679.814,16 lei cu TVA, din care valoarea totală nerambursabilă s-a ridicat la 25.721.237,74 lei. Firmele care s-au ocupat de lucrări și dotări au fost SC Ramb Sistem SRL și SC CS Vision SRL care au câștigat contractul pentru suma de 26.107.319,59 lei (cu TVA). În noiembrie 2015, DNA Cluj a descins la Primăria Cluj-Napoca și la sediul Companiei de Transport, ridicând documente de la sediul Primăriei și sigilând și ridicând de la sediul CTP mai multe calculatoare care conțineau date despre acest proiect. Într-un comunicat DNA de la acea dată se preciza faptul că se fac cercetări cu privire la posibile fapte de corupție din perioada 2012-2015. De atunci și până acum nu s-a mai auzit nimic despre investigațiile DNA în ceea ce privește sistemul de ticketing și, fiindcă a trecut deja peste un an de atunci, ne întrebăm, în mod legitim – sperăm că nu retoric – care este stadiul acestui dosar și, eventual, care îi este finalitatea?
O poveste fără sfârșit
Începute în 2013, lucrările pentru realizarea sistemului de ticketing ar fi trebuit încheiate într-un an, însă acestea au durat doi, pentru că așa se lucrează la Cluj. Licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca a fost câştigată de asocierea SC Ramb Sistem SRL şi SC CS Vision SRL, cu o ofertă de 21 de milioane de lei. În cadrul licitației au depus oferte firmele Radcom, asocierea Ramb – CS Vision, asocierea UTI Grup – ACI Cluj şi SCC Napoca. După încheierea licitației, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a sesizat Direcția Națională Anticorupție și Departamentul de Luptă Antifraudă.
„În cadrul ofertei tehnice pentru trei tipuri de echipamente principale ale sistemul de e-ticketing (validator dual, validator contactless, automat de vânzare bilete), asocierea RAMB – CS Vision a depus documente care prezintă suspiciunea că sunt false”, a transmis, anul trecut, MDRAP.
În 10 noiembrie 2015, procurorii anticorupție au făcut percheziții la sediul Primăriei Cluj-Napoca pentru a verifica mai multe acte care vizau contractul instituției publice pentru sistemul de ticketing implementat în oraș, procurorii DNA făcând și verificări pe teren la sistemul de ticketing:
„E pur și simplu o solicitare de documente, pentru care DNA a ales să se deplaseze la sediul Primăriei. Până în acest moment, nu avem informații să fie vizat cineva anume. Pur și simplu au fost întrebări legate de anumite documente și această vizită în teren pentru verificarea aparaturii implementate. Procurorii au stat până au primit copii după documentele cerute, care sunt destul de stufoase, începând de la fișa de proiect, caietul de sarcini, ofertele tuturor companiilor, raportul de atribuire a procedurii, semnarea contractului și toate actele interne aferente acestui contract, respectiv termene la lucrări, predări parțiale de lucrări, deconturi și așa mai departe”, a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, în ziua descinderii DNA.
Conform evz.ro, în caietul de sarcini se prevedea că societatea care va câștiga licitația să monteze pe cele 40 de autobuze noi, marca Solaris, validatoare normale, adică celebrele compostoare. La momentul livrării autobuzelor s-a constatat că acestea sunt dotate cu validatoare dotate cu imprimantă termică, capabile să valideze doar bilete tipărite pe hârtie termică, de trei ori mai scumpă decât hârtia normală, de tip offset, pe care erau tipărite vechile bilete.
Aceste validatoare termice au costat aproximativ 1.900 de euro/bucată, de trei ori mai scump decât prețul pieței, iar surse judiciare susțineau că cei de la Compania de Transport Public și funcționarii de la Primăria Cluj Napoca s-au făcut că nu văd noile validatoare, ba mai mult le-au și decontat fără să facă observații.
Cel mai grav, conform acelorași surse judiciare, este faptul că societatea CS Vision din Brașov a prezentat la licitație acte false. Pentru fiecare dintre cele trei produse care trebuiau livrate, trebuia ca firmele participante să prezinte un certificat de atestare emis de un institut abilitat. Ei bine, la dosar există o adresă trimisă de Incertrans SA București, un institut de cercetări în transporturi, în care se arată că niciodată firma CS Vision din Brașov nu a solicitat efectuarea unor încercări pentru produsele livrate. Pentru aparatura electronică, cum ar fi computerul de bord, Incertrans SA București nu putea efectua niciun test deoarece nu era calificat.
Această adresă a fost trimisă societății Solaris, care a câștigat licitația pentru livrarea celor 40 de autobuze mov și care trebuia să monteze aparatura oferită de CS Vision. Cei de la Solaris au trimis această adresă în care se semnala falsul la Primăria Cluj Napoca și la Compania de Transport Public, dar nimeni de la cele două instituții nu a luat nicio atitudine cu privire la aceste nereguli grave.
Dosarul penal a demarat de la o sesizare depusă de societatea Radcom din București la Ministerul Dezvoltării, care ulterior a sesizat DNA și DLAF.
Ionuț Filipoiu de la Radcom a declarat că societatea CS Vision din Brașov a declarat la licitație că are experiență similară în acest tip de activitate, că a montat un computer de bord, un validator de tichete și un aparat care livrează aceste bilete, pentru o companie privată. ”Când am verificat, respectiva firmă privată de transport ne-a precizat că nu are niciun autobuz care să aibă astfel de dotări. Am spus peste tot aceste lucruri, dar nimeni nu a vrut să ne audă. Sesizarea la DNA este din luna februarie 2015 și mă mir că au acționat abia acum”, a spus Filipoiu.
Experiență din pix, doar pe hârtie
Ziua de Cluj arăta, în urmă cu un an, felul în care o firmă fără experiență, CV Vision, a obținut „experiența” necesară pentru a câștiga contractul cu Primăria Cluj-Napoca, doar cu câteva zile înainte de termenul limită de depunere a ofertei:
„ZIUA de CLUJ a obţinut documente care arată cât de conştiincios s-a pregătit asocierea CS Vision & Ramb SRL pentru licitaţia de la Cluj. Astfel, una dintre cerinţele obligatorii pentru participanţii la licitaţie a fost ca aceştia să poată dovedi că au experienţă în domeniul sistemelor de ticketing. Actele pe care le avem demonstrează că CS Vision & Ramb SRL nu aveau niciun fel de experienţă cu două săptămâni înainte de termenul limită de depunere a ofertelor. Dar şi că, pe repede înainte, au obţinut-o.
Potrivit datelor publicate pe website-ul elicitaţie.ro, termenul până la care se puteau depune oferte era 26 noiembrie 2012, după care acestea intrau într-un lung proces de evaluare.
Ca să se poată înscrie la licitaţie, CS Vison a semnat, în 16 noiembrie 2012, contractul de furnizare nr. 230, cu SC Transbus SA, care operează curse de transport de persoane interjudeţean; societatea a avut şi contract cu Primăria Făgăraş, de asigurare a transportului public în localitate. Ca o paranteză, firma a fost administrată de omul de afaceri Constantin Codreanu, care între timp a ieşit la pensie, a ridicat o mănăstire din banii săi şi a devenit preotul ei.
Obiectul contractului dintre CS Vision şi Transbus îl constituia livrarea către transportator a două automate de eliberare a biletelor, a 10 computere de bord, a 10 validatoare, a două terminale de inspecţie, a unui server central şi a unui punct de descărcare a datelor. Acestea urmau să fie furnizate în două etape.
Vă amintiţi ce spuneam? Că termenul de finalizare a lucrărilor de la Cluj a fost de 13 luni, dar că treaba nu e terminată în totalitate nici acum, după doi ani şi şapte luni? Transbus a avut mai mult noroc: în 22 noiembrie 2012, la şase zile după semnarea contractului, o parte a lucrărilor erau deja gata! CS Vision şi Transbus au semnat un proces verbal din care aflăm că „produsele care fac obiectul prezentului proces-verbal au fost furnizate”. Este vorba despre un automat de eliberare a biletelor, un computer de bord, un validator, un terminal de inspecţie, un server central şi a un punct de descărcare a datelor, „livrate în bune condiţii”.
Cu acest document, obţinut cu patru zile înaintea termenului limită de depunere a ofertelor, CS Vision, alături de Ramb SRL, a fost acceptată de Primăria Cluj-Napoca la licitaţie şi, mai mult, a fost desemnată câştigătoare. La licitaţia din 2012 au mai participat două societăţi bucureştene, UTI Group şi Radcom, care au contestat apoi rezultatul atribuirii atât la CNSC, cât şi în instanţă.”
„Autoritatea contractantă (Primăria Cluj-Napoca n. red.) a declarat câştigătoare o ofertă neconformă şi în baza unor documente care prezintă suspiciunea că sunt false. (…) În speţă au fost identificate indicii certe cu privire la prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorect de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene sau în numele acestora”, au declarat reprezentanţii MDRAP, într-un răspuns trimis către Ziua de Cluj, în februarie 2015.
Nu este de mirare, așadar, că această licitație a intrat în atenția DNA, fiind de mirare doar că nu s-a mai auzit nimic de ancheta procurorilor anticorupție, deja de peste un an. Nu este deloc de mirare nici că această firmă fără experiență a implementat un sistem de ticketing nefuncțional, care le dă doar bătăi de cap clujenilor. Un sistem a la Cluj, așa cum este și bike sharing.
Brașovenii care aduc la Cluj tehnologia nefuncțională
Atât sistemul de ticketing, cât și cel de bike sharing au fost implementate la Cluj de către o familie din Brașov, după cum arată Ziua de Cluj:
„Tatăl, Gabriel Bâgiu, este implicat în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Potrivit procurorilor, firma lui Bâgiu senior, Ramb Sistem, a fost favorizată de Căncescu la atribuirea unor contracte. Societatea ar fi încasat nejustificat 660.000 de lei, iar şeful judeţului ar fi intervenit ca aceasta să obţină un alt contract, de 20 de milioane de lei, privind renovarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov, deşi licitaţia fusese câştigată de o altă societate.
Fiul, Răzvan Gabriel Bâgiu, este patronul SC Ramb Infrastructură SRL, dar şi al CS Vision, membrele asocierii care a implementat sistemul de ticketing. De asemenea, tot Răzvan patronează compania Viacor Engineering, cu sediul în Bucureşti, care împreună cu Rico SRL din Constanţa a obţinut contractul pentru proiectul de bike-sharing. Nici mama lui Răzvan nu a rămas pe dinafară. Maria Bâgiu este administrator sau acţionar la unele dintre firme.
Despre familia Bâgiu se ştie că este apropiată de fostul PDL, fiind în sfera de influenţă a lui Corvin Nedelcu, un personaj extrem de interesant şi care are legături cu Theodor Stolojan şi Vasile Blaga. Nedelcu şi Răzvan Bâgiu au fost asociaţi la Viacor Engineering, firmă care i-a rămas lui Bâgiu junior în 2009, când Nedelcu a devenit membru în guvernul Emil Boc. Viacor este liderul asocierii care a implementat la Cluj, tot cu mari întârzieri, sistemul de bike-sharing.”
Astfel de firme au ajuns să căpușeze bugetul public, înfruptându-se copios atât din banii comunității locale, cât și din banii europeni, oferind în schimb, cu mari întârzieri, proiecte defectuoase, lăudabile doar pe hârtie, imposibil de folosit în mod practic. O bătaie de joc pe banii contribuabililor care mai apoi se plâng inutil Primăriei, care este insensibilă la reclamațiilor clujenilor care oricum îl votează pe Emil Boc, indiferent câte proiecte ratate ar implementa acesta în municipiu.
Acestea fiind spuse, faptul că sistemul de ticketing nu funcționează nici măcar în ziua de astăzi vine ca un lucru firesc, ca o consecință care ar fi putut fi anticipată de la bun început.
Autoritățile dau vina pe clujeni pentru că sistemul de ticketing nu funcționează
Pentru problemele reclamate de către clujeni, Primăria și CTP au mereu răspunsuri prin care îi incriminează pe utilizatorii pe care îi consideră mult prea ignoranți pentru ca să poată folosi în bune condiții tehnologia modernă, pe care o defectează datorită utilizării inadecvate, chiar prostești.
Conform autorităților locale, plătite din banii noștri, pentru rateurile pe care le dă sistemul, încă din septembrie 2015, de când a fost dat în folosință, noi suntem vinovați. În consecință, cu toate că clujenii au asaltat Primăria cu reclamații, acestea nu sunt luate în considerare, Primăria Cluj-Napoca fiind bine cunoscută pentru închiderea perfectă de care dă dovadă atunci când este pusă în fața problemelor reale pe care le sesizează locuitorii acestui oraș.
Liviu Neag, directorul CTP Cluj-Napoca, recunoaște că sistemul de ticketing este încă unul cu probleme, cu toate că a fost pus în funcțiune de peste un an, dar încearcă să arunce pisica în ograda călătorilor care „forțează” softul:
„Erorile se remediază periodic, ori de câte ori apar, cu ajutorul echipei de intervenții. Se vede o oarecare îmbunătățire, dar ca orice implementare de sistem se pare că mai apar probleme de soft, uneori de forțare de către cei care le utilizează, probleme legate de gestiune”, declară Liviu Neag, directorul CTP Cluj-Napoca.
Așadar, nu Primăria, nu CTP, nu firma care a implementat la Cluj un sistem defectuos sunt vinovați, ci călătorii care forțează softul.
O altă problemă legată de sistemul de ticketing este legată de touch-screen-ul care ori nu funcționează, ori răspunde foarte greu. Specialiștii din cadrul CTP Cluj-Napoca spun că așa este normal să funcționeze pentru că sunt touch-screen-uri industriale și sunt fabricate diferit decât cele ale telefoanelor:
„Toate touch-screen-urile sunt funcționale. Ele trebuie apăsate puțin mai tare deoarece tehnologia lor este diferită de cea a telefoanelor. Lumea este obișnuită cu telefoanele în cazul cărora prin atingerea cu pielea se realizează contactul și se poate apăsa. Touch-urile acestea industriale pot fi acționate și cu mănușa sau cu orice alt obiect, în schimb trebuie apăsate puțin mai tare”, explică Laura Lupșe, din cadrul CTP Cluj-Napoca.
Așadar, conform reprezentanților CTP, oamenii sunt proști, pentru că nu știu să apese pe ecran, și nu ecranele, pentru că nu răspund comenzilor.
Referitor la defecțiunile și rateurile validatoarelor din mijloacele de transport în comun, Laura Lupșe afirmă că „uneori este vorba de modul în care este introdus biletul pentru că acesta trebuie împins puțin în mod normal. Pot fi într-adevăr și defecte: imprimanta de bilete poate fi înfundată cu praf sau cu un bilet blocat anterior sau chiar cu obiecte străine introduse intenționat de călători. Dacă este o defecțiune legată de blocarea cu praf noi ne ocupăm și le curățăm, dar poate exista un interval de la momentul sesizării defecțiunii până când intervenim noi.”
Cu alte cuvinte, călătorii nu știu să „împingă puțin” biletul în aparat, acesta fiind motivul pentru care validatoarele dau rateuri. În plus, imprimanta de bilete se înfundă cu praf, ea fiind probabil concepută pentru a funcționa doar în condiții sterile, de laborator, și nu în spații publice, unde este normal ca praful să distrugă echipamentele. Pe lângă asta, cetățenii mai sunt și nesimțiți și introduc obiecte străine în imprimanta de bilete care nu este blocată de corupție sau de nesimțirea autorităților publice, ci de lipsa de bun-simț a călătorilor.
Există situații când călătorii rămân și fără bani și fără bilet din cauză că aparatul înghite monedele. Și pentru aceste situații există o explicație care, bineînțeles, exonerează de orice răspundere CTP:
„La automate, dacă sunt introduse bilete și ele nu sunt contorizate se poate întâmpla acest lucru dacă calea de monede s-a blocat anterior fie prin introducerea a două monede foarte rapid una după alta sau chiar deodată. Când se sesizează că o monedă nu este contorizată să nu se mai introducă o a doua, ci să fim sesizați pentru a interveni la deblocarea căii de acces. Se poate bloca calea dacă sunt introduse monede atipice pentru aparat: monede de 5 bani, forinți, monede găurite, hârtii, agrafe”, spune Laura Lupșe.
Ce spune, cu alte cuvinte, reprezentanta CTP? Oamenii introduc vrute și nevrute în automate, de la monede vârâte cu viteza luminii, până la valută, de la forinți la monede botswaneze – unele atipice, mai groase decât leul, introduse de către români, fiecare pe unde poate!
Potrivit specialiștilor CTP Cluj-Napoca, nu doar monedele, ci și bancnotele din România blochează automatele de eliberare a biletelor și strică aparatele din cauza materialului din care sunt făcute:
„Ne confruntăm cu starea bancnotelor. Materialul din care sunt făcute bancnotele noastre este diferit de întreaga Europă. Sunt din polimer care acumulează altfel grăsimea, murdăria și orice impuritate. După utilizarea mai multor bancnote murdare, rupte, șifonate, toată această murdărie este dusă în interiorul acceptatorului de bancnote și acest lucru duce la murdărirea căilor interne, iar în timp produce blocări mai dese, blocări la acordarea restului. Noi intervenim pentru curățare și facem tot ce se poate ca să remediem situația și sperăm că se va remedia sub o formă sau alta, ca să nu mai apară atâtea blocaje”, explică Lupșe.
Așadar, banii noștri sunt murdari, însă doar atunci când trebuie să ni se ofere în schimbul lor servicii decente. Ei sunt curați, în schimb, atunci când ne sunt furați de către unii băieți deștepți de care, cu toate că au fost luați în vizor de către DNA, de un an nu am mai auzit nimic. Banii noștri sunt curați atunci când ne sunt luați, dar le murdăresc aparatele când, în schimbul banilor dați, vrem să primim și altceva decât povești vânătorești.
La final, se mai ridică o întrebare, ce-i drept, retorică și doar de bun-simț: domnule primar Emil Boc, sunteți mândru de ceea ce dumneavoastră și subordonații dumneavoastră ați realizat?