Hipoglicemia nu este o boala in sine, ci o afectiune care apare datorita nivelului scazut de zahar din sange. Simptomele nu sunt unice sau specifice hipoglicemiei, alte boli putand avea simptome similare sau identice. Simptomele pe care o persoana le are pot varia de la episod la episod si de la un individ la altul. Ele devin din ce in ce mai severe pe masura ce scade nivelul glucozei din sange.
In functie de evolutia simptomelor avem:
Hipoglicemia usoara. La indivizii normali, nivelul glucozei in timpul postului este intre 70-150 mg/dl. Simptomele hipoglicemiei usoare apar cand zaharul din sange scade sub 60-65 mg/dl si includ: greata, foame extrema, nervozitate, piele rece, lipicioasa si umeda, transpiratie excesiva, tahicardie, amortiri ale degetelor sau buzelor, tremurat.
Hipoclicemie moderata. Daca nivelul zaharului continua sa scada sub 50 mg/dl, lipsa de glucoza adecvata incepe sa afecteze creierul si intreg sistemul nervos. Simptomele aditionale, care pot afecta comportamentul si judecata, pot include: iritabilitate, anxietate, furie, confuzie, lipsa de concentrare, vedere neclara, ameteala, dureri de cap, lipsa de coordonare, vorbire si mers dificil, oboseala, toropeala.
Hipoglicemia severa. Simptomele hipoglicemiei severe se dezvolta cand zaharul scade sub 30 mg/dl si pot include: convulsii, pierderea cunostintei, coma, hipotermie. Hipoglicemia severa prelungita poate cauza afectiuni ireversibile ale creierului. Daca tratamentul medical de urgenta nu se asigura, hipoglicemia poate fi fatala.
Tratament
Simptomele imediate ale hipoglicemiei pot fi tratate relativ usor. In cazul reaparitiei simptomelor datorita unei boli cronice, tratamentul complet necesita identificarea si tratamentul afectiunii care a cauzat hipoglicemia.
Tratamentul hipoglicemiei acute. Daca persoana este constienta si capabila sa reactioneze, simplu fapt de a bea sau a manca ceva dulce (sucuri de fructe, bomboane) aduce o ameliorare rapida a simptomelor. Daca dulciurile nu ajuta la refacere in cateva minute sau daca persoana este deja inconstienta, este necesar ajutorul medical de urgenta. Tratamentul imediat include adesea injectarea unei doze concentrate de glucoza direct in sange. In alte cazuri, injectarea de glucagon va stimula eliberarea glucozei stocate in ficat in fluxul sanguin.
Cazurile severe de hipoglicemie pot necesita spitalizare si persoanei i se va administra suplimentar glucoza intravenos, pentru o perioada mai lunga (cateva zile) pana cand nivelul zaharului este stabil si in limite normale.
Tratamentul hipoglicemiei cronice. Dupa ce persoana si-a revenit in urma simptomelor acute, tratamentul se axeaza pe identificarea si tratarea cauzelor de baza ale hipoglicemiei. Tratamentul depinde de cauze. In multe cazuri, o data ce cauza a fost identificata, noi episoade de hipoglicemie pot fi evitate. In aceste cazuri, cauza poate fi o afectiune ce poate fi evitata sau vindecata.
Cand hipoglicemia are cauze pe termn scurt, ca postul sau exercitiul fizic extenuant, tratamentul nu mai este necesar. Persoana poate avea nevoie sa discute cu medicul despre evitarea situatiilor care conduc la hipoglicemie. In situatiile in care medicamentele cauzeaza hipoglicemia, acestea nu se vor mai lua sau se va schimba modul de utilizare.
Alte cazuri de hipoglicemie pot avea o cauza pe termen lung, dar una care poate fi vindecata. Daca este cauzata de unele afectiuni endocrine sau boli ale ficatului si pancreasului, hipoglicemia este prevenita daca sunt tratate acele boli. Problemele de stomac ce cauzeaza hipoglicemii pot avea nevoie de operatie pentru o vindecare completa. Tratamentul efectiv pe temen lung al unei tumori ce produce insulina din pancreas – insulinom – necesita localizarea tumorii si scoaterea ei prin operatie. In unele cazuri, tratamentul cu medicamente poate preveni cresterea tumorii si eliberarea de insulina.
In cazurile in care hipoglicemia are cauze cronice care nu sunt tratabile, tratamentul afectiunii poate adesea sa ajute la evitarea episoadelor de hipoglicemie. O persoana care face un anumit tratament sau care are diabet poate lua masuri impotriva aparitiei hipoglicemiei.
Personele cu hipoglicemie isi pot modifica dieta – ce, cand si cat mananca -, pot schimba dozajul si tipul medicamentelor si pot schimba nivelul de dificultate al activitatii fizice depuse. Acest tip de control este cel mai obisnuit la oamenii cu diabet, afectiuni cronice care au nevoie de un tratament indelungat – boli de ficat, insuficienta renala, probleme endocrine si deficiente enzimatice si hormonale genetice. Poate fi de asemenea util in bolile provocate de alcool.
Persoanele cu risc de a face hipoglicemie trebuie sa fie constiente de afectiunile sau situatiile care duc la episoade de hipoglicemie si cum sa le trateze cand apar. De asemenea, ele trebuie sa fie constienete de simptomele precoce ale nivelului scazut de zahar din sange. Ele pot invata sa recunoasca aceste simptome si, cand se intampla, trebuie imediat sa bea suc sau sa manance ceva dulce.
Deoarece o persoana poate sa nu fie constienta mental in timpul unui episod de hipoglicemie, celelalte rude ar trebui sa invete sa recunoasca simptomele hipoglicemiei, si, daca e cazul, sa dea ajutor de urgenta.